Președintele conservator al Poloniei, Andrzej Duda, aflat la final de mandat și a cărui țară organizează alegeri prezidențiale tot în luna mai, a criticat într-un interviu publicat de Financial Times anularea alegerilor prezidențiale din România.
El spune că acest lucru „nu îndeplinește standardele democratice europene”. El este îngrijorat că la fel s-ar putea întâmpla și în Polonia, unde tot Curtea Constituțională trebuie să valideze rezultatul alegerilor.
Întrebat dacă administrația Trump ar putea influența alegerile prezidențiale poloneze din luna mai, președintele Duda a declarat că este „convins că polonezii își vor lua propriile decizii”, dar și-a exprimat îngrijorarea cu privire la un rezultat contestat al alegerilor, precum cel din România, având în vedere că judecătorii vor trebui, de asemenea, să valideze rezultatele poloneze.
„Nu există nicio îndoială că în prezent avem de-a face cu o criză constituțională foarte gravă în Polonia”, a spus Duda, care este în conflict cu guvernul premierului Donald Tusk. „Ceea ce s-a întâmplat în România este foarte îngrijorător și nu îndeplinește standardele democratice europene”, a adăugat Andrzej Duda, citat de Financial Times (FT), scrie News.ro.
Curtea Constituțională a României l-a interzis pe candidatul de extremă dreapta Călin Georgescu după ce i-a anulat victoria din primul tur în urma acuzațiilor că a beneficiat de o campanie ilegală orchestrată de Moscova, amintește FT.
Președintele polonez a acuzat Comisia Europeană că închide ochii la conflictul instituțional din Polonia după ce, acuză el, ar fi întreprins „multe acțiuni” pentru ca Tusk să revină la putere în 2023.
„Comisia Europeană se preface acum că nu vede acest lucru”, a spus Duda. „Și știți de ce? Pentru că prim-ministrul Tusk este membru al aceluiași partid european ca majoritatea membrilor Comisiei Europene, împreună cu președintele acesteia (Ursula von der Leyen)”, a spus Tusk referindu-se la familia politică a PPE.
Andrzej Duda provine din Partidul Lege și Justiție (PiS), ultraconservator, care s-a aflat la putere timp de opt ani, până în 2023, când la guvernare au venit adversarii săi politici, liberalii de centru conduși de actualul premier Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European.
PiS face parte în Parlamentul European din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), la care sunt afiliați și deputații AUR și ai partidului premierului italian Giorgia Meloni, în timp ce Platforma Civică, partidul lui Donald Tusk, face parte din PPE.
Duda nu mai poate candida pentru un nou mandat în alegerile din 18 mai, iar istoricul Karol Nawrocki - desemnat să fie candidatul PiS, deși nu este membru al partidului - este în toate sondajele în urma primarului Varșoviei, Rafał Trzaskowski, candidatul Platoformei Civice, partidul prim-ministrului Donald Tusk.
Însă campania electorală prezidențială din Polonia, care mult timp a părut o cursă între doi candidați, a fost transformată la sfârșitul lunii trecute de ascensiunea în sondaje a unui al treilea candidat, Sławomir Mentzen, de la partidul de extremă dreapta Confederația (Konfederacja). Populariatatea acestuia a crescut cu 10 procente, iar un sondaj din 28 februarie l-a plasat pe Mentzen chiar pe locul al doilea, cu un sprijin de 18,9 %, în spatele liderului de lungă durată Rafał Trzaskowski - candidatul Coaliției Civice (KO, de centru, a prim-ministrului Donald Tusk) - cotat cu 33,6% din intențiile de vot, în timp ce candidatul PiS era cotat cu 16,5 la sută.
În timpul guvernării PiS, Polonia a intrat în conflictul cu executivul european, fiind, alături de Ungaria lui Viktor Orban, criticată adesea pentru măsuri considerate că nu respectă standardele europene ale statului de drept și având fonduri europene reținute din acest motiv. După ce coaliția de centru a lui Donald Tusk a venit la putere în 2023, guvernul său a încercat să îmbunătățească relația cu Bruxelles-ul și a luat măsuri care să răstoarne decizii anterioare luate de PiS, în special în domeniul justiției. Coabitarea dintre președintele Duda și guvernul lui Tusk a fost deseori dificilă și marcată de conflicte, însă în problemele de securitate a țării cele două instituții au fost de acord.
În ceea ce privește alegerile din Româna și acuzațiile că Bruxelles-ul este părtinitor, o părere similară cu cea a lui Andrzej Duda a fost exprimată zilele trecute și de o altă voce naționalistă din UE, premierul Slovaciei, Robert Fico.
