Președintele CEDO, Guido Raimondi, a afirmat, la Strasbourg, că numărul proceselor ajunse la Curte din România s-a dublat în ultimul an, multe fiind provocate de condițiile de detenție, și recomandă măsuri legislative, precum cele luate de Italia, unde au fost reduse pedepsele unor deținuți, iar altora li s-a comutat sentința în arest la domiciliu, cu brățări de supraveghere.
În discursul susținut cu ocazia noului an judiciar al Curții Europene pentru Drepturile Omului, președintele instituției a afirmat că numărul cazurilor aflate în judecată a crescut cu 32%, în special din cauza situațiilor din trei țări: Ungaria, România și Turcia.
Urmărește-ne și pe Google News
"În ceea ce privește Ungaria și România, unde numărul cazurilor a crescut cu 95% și, respectiv, cu 108% în 2016, acestea se referă în principal la condițiile de detenție. Sunt cazuri prioritare, pentru că se află sub incidența Articolului 3 al Convenției (care interzice tortura și pedepsele inumane - n.r.), dar sunt și cazuri repetitive, care reflectă probleme sistemice sau structurale și necesită soluții luate la nivel național", spune Guido Raimondi.
El subliniază că nu există "leacuri miraculoase" în ceea ce privește problema condițiilor din detenție, nici la nivel național, și nici de la Consiliul Europei, sub care funcționează CEDO, însă arată că va fi nevoie de măsuri politice și bugetare consistente.
"Acest lucru este posibil, așa cum a arătat exemplul dat de Italia, pentru care numărul de cazuri mai mult decât s-a înjumătățit în doi ani și jumătate. Este rezultatul politicilor Guvernului italian, în principal ca răspuns la decizia pilot în cazul Torreggiani (privind condițiile de detenție - n.r.), care s-au adresat supraaglomerării din închisori, dar și în ceea ce privește durata proceselor judiciare. Asta arată că acolo unde un Guvern are voința să rezolve o situație și ia măsurile necesare, rezultatele apar repede", mai spune președintele CEDO, citat de News.ro.
News.ro susține că Guido Raimondi face referire la o serie de măsuri luate de Italia după decizia pilot din 2013, din așa-numitul decret "Închisori goale", prin care s-a rezolvat parțial problema condițiilor de detenție. Astfel, a fost instituită eliberarea anticipată, decisă de judecători, pentru aproximativ 1.700 de deținuți, prin reducerea pedepselor cu 75 de zile pentru fiecare 6 luni petrecute în închisori în cazul prizonierilor cu bună purtare, s-a instituit eliberarea condiționată cu un plafon ridicat la 4 ani de închisoare rămași, precum și eliberarea condițională specială, pentru dependenții de droguri și alcool, în cazul în care petrec perioada de probațiune în centre de reabilitare.
Mai mult, Italia a lărgit sfera de aplicare a arestului la domiciliu, pentru aproximativ 12.000 de deținuți, care aveau de ispășit cel mult un an și jumătate de închisoare. Italia a expulzat și deținuții de altă cetățenie, cerând ca pedeapsa să fie executată în țara natală.
Italia a demerat imediat și construirea de noi închisori și a redus uzul arestului preventiv. O altă serie de deținuți au fost eliberați, când Curtea Constituțională din Italia a decis că o lege care incrimina consumul și traficul de marijuana la același nivel cu cel de cocaină și heroină a fost respinsă.
Președintele Klaus Iohannis a mers, marți, al CEDO, unde a cerut un punct de vedere din partea președinților CEDO și al Comisiei de la Veneția în legătură cu chestiunea grațierii și a condițiilor din penitenciare, șeful statului precizând că nu se pune acum problema amendării României din acest motiv. El a spus că suma de 80 de milioane de euro invocată ca amendă este rezultatul unui calcul "făcut pe colțul mesei". Iohannis a adăugat că subiectul grațierii poate fi abordat doar în cadrul unui pachet mai larg de măsuri privind sistemul penitenciar pe care România va trebui să-l implementeze.
