Companii de stat precum Remin Baia Mare, Societatea Națională Îmbunătățiri Funciare sau chiar Oltchim ar putea beneficia în insolvență de o nouă posibilitate de scăpa de datoriile bugetare. O măsură în acest sens va fi discutată în perioada următoare de parlamentari.
Măsura a fost propusă chiar de cel mai important partid din coaliția de guvernare, social-democrații urmărind astfel să permită reintroducerea acestor companii în circuitul economic viabil.
O parte din aceste societăți comerciale sunt singurele producătoare de echipamente și utilaje din țară, având asigurată și o piață de desfacere potențială și incurajatoare, arată autorii proiectului de lege care prevede modificarea procedurii de insolvență.
“Închiderea acestor societăți comerciale, ca urmare a vânzării activ cu activ, ar reprezenta un pericol cu impact asupra securității funcționării a unor societăți/ companii cu capital de stat și un impact negativ ce se răsfrânge și asupra furnizorilor și clienților aflați pe orizontală și verticală, precum și asupra bugetului statului prin transformarea salariaților acestora în asistați sociali, nerecuperării de către stat a creanțelor și imposibilitatea reparării în caz de avarie a echipamentelor din domeniul hidroagregatelor, costuri mari de reparații, întârzieri și pierderi, probleme de mediu cauzate de materialele/ deșeurile depozitate până la finalizarea procedurii de insolvență”, argumentează inițiatorii proiectului.
Ei enumeră printre aceste societăți UCM Reșița SA, unde acționariatul este privat, dar statul și autoritățile locale au calitatea de creditor majoritar, compania având ca obiect de activitate proiectarea, producerea și comecializarea de utilaje hidroenergetice și echipamente hidromecanice pentru centrale nucleare- electrice, segmenți pentru motoare Diesel, inclusiv servicii de asistență tehnică.
Alte societăți avute în vedere, la care statul este acționar majoritar, sunt CNMPN Remin, care se ocupă cu extracția de minereu metalifer, neferos, și Societatea Națională Îmbunătățiri Funciare S.A., având ca obiect de activitate construcții hidrotehnice, lucrări de irigații, desecări, comaterea eroziunii solului).
Cele trei companii menționate se află în perioada de observație, urmând să fie întocmite și depuse planuri de reorganizare judiciară a companiilor, dar autorii au în vedere și companii care au în derulare planuri de reorganizare, precum Fortus, producător de utilaje pentru industria minieră și metalurgică, sau Oltchim S.A., producător de produse clorosodice, mase plastice, solvenți clorurati și pesticide.
Potrivit inițiaitorilor proiectului, în prezent, măsurile permise de legislația în vigoare pentru stingerea creanțelor și introducerea debitorilor în circuitul economic sunt obținerea de resurse financiare (împrumuturi sau atragerea de capital prin majorarea capitalului social), transmiterea bunurilor din averea debitorului prin vânzare sau dare în plată în contul creanței, fuziunea sau divizarea, precum și emiterea de titluri de valoare, cu excepția conversiei creanțelor bugetare în titluri de valoare.
Măsura avută în vedere de social-democrați este modificarea legislației în vigoare, astfel încât planul de reorganizare judiciară să poată include și convesia creanței bugetare în acțiuni sau titluri de valoare.
Un argument pentru modificarea legii este acela că procedura de dare în plată a bunurilor în contul creanței este greoaie și de durată.
Prin urmare, noua procedură ar permite conversia în acțiuni a creanțelor deținute de stat, inclusiv de autoritățile locale la aceste companii, având în prealabil aprobarea adunării generale a acționarilor, care va fi urmată de majorarea capitalului social al societăților respective.
“Statul prin instituțiile publice centrale și locale ar trebui să fie interesat de conversia în acțiuni a creanțelor pe care le deține asupra societăților, pentru că s-ar putea maximiza recuperarea sumelor convertite în acțiuni, prin cotarea pe piață a pachetului de acțiuni pe un trend crescător și atragerea unei investiții eficiente și de viitor, iar societățile comerciale ar putea reveni în circuitul economic generând venituri la bugetul statului. Statul român, prin AAAS, a demonstrat Comisiei Europene, în situația Oltchim S.A., faptul că prin conversia în acțiuni a creanței și vânzarea acțiunilor, statul ar fi câștigat mai mult și nu era ajutor de stat”, mai susțin autorii propunerii.
