Cetățenii din Ungaria sunt chemați duminică la urne, într-un referendum de la care premierul populist de dreapta Viktor Orban speră să obțină sprijinul popular prin care Budapesta să se opună oricăror viitoare planuri ale Uniunii Europene de a reinstala solicitanți de azil în statele membre UE, relatează The Asociated Press, care prezintă miza scrutinului.
CE VREA ORBAN?
Orban vrea să oprească afluxul de musulmani în Europa și argumentează că aceștia amenință identitatea creștină și cultura Ungariei și Europei, scrie News.ro.
CITEȘTE ȘI Guvernul german crede că republicanul Donald Trump are potențialul de a distruge economia americană de la Casa Albă Aflat la mijlocul celui de-al treilea mandat de premier, el a sugerat săptămâna trecută că Uniunea Europeană trebuie să construiască un "oraș uriaș pentru refugiați" în Linia, unde migranții să fie deportați din Europa, pentru a-și depune cererile de azil acolo.
În opinia sa, UE are nevoie să-și consolideze frontierele pentru a-i ține pe migranți afară, așa cum a făcut Ungaria anul trecut, când a construit garduri la frontiera de sud cu Serbia și Croația.
Întrebarea la care ungurii sunt chemați să răspundă la urne este "Vreți ca Uniunea Europeană să poată să impună așezarea obligatorie a unor cetățeni care nu sunt ungari în Ungaria fără aprobarea Parlamentului?".
Orban susține că - răspunzând "nu" - alegătorii susțin suveranitatea și independența Ungariei. El speră că presiunea populară să încurajeze și alte state UE să organizeze referendumuri asemănătoare.
Unii critici subliniază că sondaje recente arată o ascensiune a xenofobiei și unor sentimente împotriva migranților pe care le leagă de campania Guvernului în vederea referendumului.
PREZENȚA ÎN REFERENDUM
Cel puțin 50% plus unul dintre cei 8,27 de milioane de cetățeni cu drept de vot este necesar să participe la scrutin, pentru ca referendumul să fie validat.
În pofida unei campanii stradale prin afișaj, a unor spoturi publicitare și unor apariții ale unor miniștri și parlamentari - fără precedent - la nivel național, care îndeamnă oamenii să voteze, sondajele arată că validarea scrutinului nu este nici pe departe asigurată, în pofida faptului că tabăra "nu" este creditată cu o majoritate.
Partidul xenofob și de extremă dreapta Jobbik susține poziția împotriva migrației a Guvernului, iar cele mai multe partide de opoziție și organizații ale societății civile le cer alegătorilor fie să boicoteze referendumul, fie să introducă în urne buletine de vot nule.
"Este important să arătăm ca cetățeni că vrem să participăm", declară Marta Pardavi, copreședinta filialei ungare a Comitetului Helsinki. "Însă, dat fiind caracterul josnic al întrebării adresate în referendum, noi îndemnăm oamenii să dea buletine nule", adaugă ea.
MIGRANȚI? OZN-uri!
Aproape 400.000 de migranți au traversat Ungaria anul trecut, în drum către Europa de Vest. Însă gardul de sârmă ghimpată, atât de criticat, și noua politică de expulzare s-au dovedit eficiente.
În primele patru din cele cinci săptămâni ale lui septembrie, poliția a raportat, în 12 zile, că niciun migrant nu a trecut frontiera.
Ungaria a acordat anul trecut azil unui număr total de 508 refugiați, iar anul acesta se așteaptă un număr similar.
Partidul satiric ungar "Câinele cu două cozi" a pus afișe și a distribuit manifeste prin care ironizează referendumul. Unul dintre sloganurile partidului este că cetățenii obișnuiți au văzut în viața lor mai multe OZN-uri decât migranți.
Iar Federația ungară de Cercetare OZN a anunțat că primește vreo două duzini de raportări de OZN-uri pe an.
FRICA
Minoritatea romă defavorizată, pensionarii care se confruntă cu dificultăți, familiile tinere cu copii și chiriașii din locuințele sociale sunt avertizați în mod repetat cu privire la ceea ce s-ar putea întâmpla dacă Ungaria este obligată să primească refugiați.
Potrivit unor oficiali guvernamentali, ei s-ar putea confrunta cu tăieri ale subvențiilor sau pensiilor, să devină victime ale terorismului sau violenței ori să fie nevoiți să plece din locuințe dacă se întâmplă acest lucru.
Guvernul, ajutat de televiziunea de stat, repune pe tapet povești vechi de luni de zile despre atacuri comise de migranți.
"Imaginea unor grupuri mari de migranți aproape 'înnegrind cerul' anul trecut este încă prezentă în mintea multor oameni, întărită, fără îndoială, de propaganda Guvernului", declară Attila Tibor Nagy de la Centrul de Analiză Politică Corectă.
"Guvernul este ajutat, de asemenea, de atacurile din Germania și Franța, pe care îi place foarte mult să le invoce pentru a arăta că migranții sunt periculoși", adaugă el.
CÂT COSTĂ?
Costurile cu partea "tehnică", inclusiv tipărirea buletinelor de vot și fabricarea urnelor, se ridică în total la 4,9 miliarde de forinți (15,9 milioane de euro).
Guvernul a promis că va dezvălui cât a cheltuit cu publicitatea stradală și campania media după vot, însă date parțiale arată cheltuieli în valoare de cel puțin 13 miliarde de forinți (peste 42,1 de milioane de euro).
În schimb, Partidul Câinelui cu două cozi și alte organizații din opoziție lucrează cu bugete de campanie de aproximativ 89.000 de euro, strânse din donații mici.
CE URMEAZĂ?
Guvernul nu a spus ce consecințe va avea un referendum valid care să-i susțină poziția antimigrație.
Budapesta a menționat o eventuală amendare a Constituției, dar evită să dea detalii.
Un purtător de cuvânt al Guvernului, Zoltan Kovacs, a respins sugestii potrivit cărora o invalidare a referndumului ar reprezenta o lovitură pentru Orban, apreciind că un număr mare de "nu"-uri va fi suficient să consolideze poziția oficială împotriva cotelor de refugiați, chiar și în cazul unei prezențe slabe la urne.
"Referendumul nu poate fi vreodată un eșec. Punct", afirmă Kovacs.
Însă președintele Jobbik Gabor Vona spune că Orban ar trebui să demisioneze dacă referendumul nu va fi validat, iar fostul premier socialist Ferenc Gyurcsany apreciază că acesta ar slăbi "infailibilitatea" lui Orban.
"Bruxellesul a evaluat deja referendumul și știe bine că opiniei publice ungare nu-i plac migranții", declară Csaba Toth, directorul grupului de reflecție Republikon Institute.
"Cel puțin pe plan intern, o prezență slabă la vot va fi o înfrângere dură pentru premier, mai ales după această campanie uriașă", subliniază el.
