Acțiunea, inițiată de marile confederații sindicale „Cartel ALFA”, CNSLR-Frăția, CSDR și Meridian, este susținută și de Federația ”Solidaritatea Sanitară”, scrie News.ro
La protest participă sindicaliști veniți cu autocarele din toată țara, inclusiv cadre medicale, polițiști, profesori și silvicultori.
Autocarele cu sindicaliști au început să sosească în Capitlă încă din cursul dimineții, liderii sindicali mizând pe o participare masivă a angajaților din sănătate, educație, domeniul silvic, dar și polițiști și polițiști locali.
Protestatarii critică Guvernul condus de Ilie Bolojan pentru măsurile de austeritate aplicate doar „oamenilor cinstiți” din România, subliniind că, în schimb, „de la ei” nu au fost „în stare să taie”.
„Pentru noi doar austeritate. De la ei nu au fost în stare să taie. Toate măsurile luate de Guvernul Bolojan au atins toți oamenii cinstiți din această țară”.
Protestul masiv din Piața Victoriei are loc în timp ce în sediul Guvernului se desfășoară ședința Consiliului Tripartit pentru Dialog Social, la care participă sindicatele, patronatele și Executivul și unde ar urma să se discute despre salariul minim brut pe țară de la 1 ianuarie 2026.
Înghețarea salariului minim a iscat tensiuni în Coaliția de guvernare, PSD nefiind de acord cu acest lucru.
Luni, liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că Roxana Mânzatu, comisar european, a atențioant că este posibil ca România să intre „într-o zonă de infringement” dacă nu majorează salariul minim în 2026.
Și blocul Național Sindical (BNS) a atras atenția că înghețarea salariului minim în 2026 ar fi o încălcare gravă a legislației naționale și europene și a avertizat că România riscă procedură de infringement din partea Comisiei Europene. Sindicaliștii susțineau că acest lucru ar duce la o scădere reală a puterii de cumpărare, sub nivelul din 2024, afectând grav nivelul de trai al celor mai vulnerabili salariați.
Potrivit BNS, formula legală de calcul a salariului minim (Legea 283/2024 și HG 35/2025) este una corectă, transparentă, agreată de toate părțile – Guvern, patronate și sindicate – și aliniată Directivei Europene 2022/2041 și Convenției OIM nr. 131/1970, iar aplicarea ei ar duce la o creștere a salariului minim la 4.325 lei în 2026.
„În ciuda acestui cadru legal clar, liderii politici ai coaliției guvernamentale se pronunță public împotriva majorării, în timp ce inflația rămâne ridicată (≈10% în 2025), puterea de cumpărare a salariaților cu venituri mici este tot mai redusă și peste 1,8 milioane de angajați trăiesc deja la limita subzistenței”, afirmau sindicaliștii BNS.
Aceștia mai susțineau că înghețarea salariului minim în 2026 ar duce la o scădere reală a puterii de cumpărare, sub nivelul din 2024, afectând grav nivelul de trai al celor mai vulnerabili salariați.
Pe de altă parte, premierul Ilie Bolojan a explicat că o majorare a salariului minim în viitorul apropiat ar avea efecte în lanț asupra veniturilor în sistemul public, dar și asupra unor firme din domeniul privat.
El a explicat că, în sectorul IT sau în construcții, creșterea salariului minim nu are niciun efect, însă pentru o fabrică mică dintr-un județ mic o schimbare a salariului minim, ”care nu este acoperită de realitate economică”, închide fabrica respectivă.
”Avem zeci de exemple de genul acesta. Eu nu spun că salariul minim în România este de natură a asigura un confort deosebit. Dar el are niște efecte. Și atunci, ce am făcut? Am discutat aceste aspecte în coaliție. Și de comun acord, subliniez, am căzut cu toții de acord, hai să încercăm să ținem salariul minim la același nivel. Dacă salariile sunt plafonate, hai să mergem în aceeași logică, că nu avem foarte mult spațiu de mișcare”, a argumentat prim-ministrul.
Punctul de vedere al premierului este susținut de reprezentanții patrionatelor, care susțin că această majorare a salariului ar putea avea efecte în lanț și ar putea duce la scumpiri de produse.
În cursul dimineții de miercuri, s-a înregistrat și un incident anunțat de Jandarmeria Capitalei, care a depistat mai multe persoane care nu erau membri de sindicat și care intenționau să participe la protestul din fața Guvernului, asupra unui bărbat fiind găsite un briceag și un patent dotat cu o lamă ascuțită. Bărbatul a dost dus la Poliție, pentru audieri.
Sindicaliștii solicită măsuri urgente pentru creșterea salariului minim și a pensiilor, așa încât niciun lucrător și niciun pensionar să nu trăiască sub pragul sărăciei, dat fiind că România are cea mai mare rată a lucrătorilor săraci din UE - 19%, iar coșul minim pentru un trai decent - 4.322 lei - depășește cu peste 50% salariul minim net actual, reluarea negocierilor colective la toate nivelurile și încheierea Contractului Colectiv de Muncă la Nivel Național, pentru protecția reală a lucrătorilor, o taxare echitabilă și oprirea aplicării măsurilor de austeritate doar celor vulnerabili.
„Solicităm corectarea dezechilibrului creat de OUG 79/2017, care a transferat contribuțiile sociale exclusiv pe umerii angajaților. Austeritatea, dacă este necesară, trebuie să se aplice companiilor și partidelor politice, nu doar populației!”, punctează sindicaliștii.
Aceștia mai cer protejarea locurilor de muncă și investiții în economie, opunându-se reducerilor de personal din administrație și tăierilor salariale, punerea în plată, de urgență, a sentințelor judecătorești definitive, aplicarea legii salarizării, indexarea salariilor cu inflația, acordarea tuturor sporurilor calculate conform salariul de bază în plată în sănătate și asistență socială, deblocarea posturilor din aceste domenii și continuarea investițiilor prin PNRR și programele naționale.
În ceea ce privește educația, confederațiile sindicale cer abrogarea măsurilor din Legea nr. 141/2025 care au crescut norma didactică, au comasat școli și au redus veniturile profesorilor, dar și renunțarea la măsurile luate de Guvern privind decontarea cheltuielilor de transport și a burselor studenților.
În privința altor domenii de activitate, sindicaliștii cer predictibilitate în salarizare, carieră și pensionare pentru polițiști, militari și personal contractual, reglementarea pieței energiei pentru protejarea competitivității economiei și păstrarea locurilor de muncă din industrie, stoparea proiectelor legislative care subminează administrarea pădurilor statului și interesul național și stoparea vânzării companiilor de stat.
„Solicităm investiții și administrare performantă, nu înstrăinarea patrimoniului public. Cerem refacerea infrastructurii feroviare și înlocuirea trenurilor vechi cu unele noi, în condițiile în care peste 70% din rețeaua feroviară este într-o stare critică. Facem apel la solidaritatea tuturor angajaților din economie, administrație, educație, sănătate, poliție, transporturi, energie, agricultură, silvicultură, Administrația Apelor Române, cultură și servicii, precum și la pensionari și tineri, pentru a susține drepturile celor care muncesc cinstit”, mai arată inițiatorii protestului de miercuri, din Piața Victoriei, care se va desfășura între orele 10:00 și 14:00.
La acțiunea de protest participă și Federația „Solidaritatea Sanitară”, care susține atât revendicările generale, cât și pe cele specifice salariaților din sănătate, printre care: indexarea anuală a veniturilor salariale cu rata inflației, plata drepturilor aferente pentru asigurarea continuității asistenței medicale și lucrului în diferite condiții de muncă la nivelul anului 2025, acordarea indemnizației de hrană și a voucherelor de vacanță tuturor angajaților din sănătate, indiferent de nivelul veniturilor, finalizarea noii legi a salarizări, utilizând ca referință proiectul deja convenit de partenerii sociali pentru Sănătate, deblocare posturilor în sistemul sanitar public, în toate situațiile în care secțiile/ compartimentele/ departamentele funcționează cu deficit de personal și respectarea drepturilor legale si contractuale ale lucrătorilor.
De asemenea, sindicaliștii din sănătate cer revenirea la o distribuție corectă a contribuțiilor între angajator și angajat, fiind „una dintre soluțiile creșterii venitului net al angajaților din Sănătate, ceea ce ar putea acoperi nivelul inflației”.
Transferul taxelor sociale de la angajator la angajat reprezintă un experiment singular, ale cărui consecințe negative sunt suportate exclusiv de lucrători. Plata contribuțiilor sociale exclusiv de către angajat nu este aplicată în nicio țară UE. Dimpotrivă, în cele mai multe țări, cota suportată de angajator este mai mare decât cea plătită de lucrători (media UE este de 23,57% contribuții angajatori, 13,35% contribuții angajat), deoarece companiile au și o răspundere socială”, precizează Federația „Solidatatea Sanitară” într-un comunicat de presă.
Sursa citată reafirmă că aceste revendicări urmăresc „apărarea demnității profesioniștilor din sănătate, asigurarea echității salariale și protejarea sistemului public de sănătate, sistem care asigură majoritatea serviciilor medicale pentru cetățeni”.
