Dezbaterea pe proiectul legii privind darea în plată a fost amânată, astăzi, din lipsă de cvorum, la Comisia Juridică a Camerei Deputaților, până marți, la ora 10.30.
Este pentru a treia oară când deputații din Comisia Juridică amână dezbaterea proiectului de act normativ, despre care reprezentanții sistemului bancar au susținut, în mai multe rânduri, că va avea consecințe dezastruoase pentru stabilitatea pieței. Legea ar face posibilă stingerea datoriilor la bănci prin cedarea caselor ipotecate. Debitorii români ar scăpa de supraîndatorare, însă băncile ar trebui să-și asume gestionarea unui portofoliu de imobile.
Pentru a participa la dezbaterea de astăzi, se prezentaseră la Parlament reprezentanți ai Băncii Naționale a României (BNR), inclusiv directorul Direcției de Supraveghere, Nicolae Cinteză, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB), Florin Dănescu, și directorul de comunicare al Consiliului Patronatelor Bancare, Bogdan Preda.
După ce va primi avizul Comisiei Juridice, proiectul legii privind darea în plată va merge pentru votul final în plenul Camerei Deputaților, care este cameră decizională. Primirea unui raport favorabil este importantă pentru proiectele legislative, în majoritatea cazurilor fiind aprobate ulterior în plenul Camerei.
Legea a fost inițiată de 109 parlamentari de la toate partidele politice și a fost aprobată de senat la finele lunii octombrie.
Potrivit acesteia, pentru a stinge creanța, un debitor trebuie să transmită băncii o notificare prin avocat, notar sau printr-un executor judecătoresc, în care arată că a hotărât să îi transfere imobilul ipotecat. Creditorul este obligat să se prezinte la un notar pentru a semna actele, după care nu mai are pretenții de la debitor.
În prezent, dacă o persoană fizică nu mai poate sau nu mai vrea să achite ratele la creditul ipotecar, banca execută garanția. Bunul este vândut la licitație, în multe cazuri la jumătate din valoarea inițială, astfel că valoarea creanței nu este acoperită. Sumele care rămân neacoperite pot fi recuperate de creditori prin alte executări silite asupra veniturilor debitorilor, situație care poate să țină zeci de ani, deși debitorul a pierdut casa. Exact din ștergerea acestor sume neacoperite vine beneficiul proiectului de lege pentru debitori.
Cei cu case cumpărate în bula imobiliară din 2007-2008 ar fi cei mai avantajați de o astfel de lege, având în vedere că au cel mai redus nivel al garanțiilor ca pondere în credit.
Pe de altă parte, bancherii s-au arătat îngrijorați cu privire la efectele unei astfel de reglementări, care ar transfera asupra lor riscul de variație a pieței imobiliare. Băncile se tem că s-ar putea transforma în agenții imobiliare, și că ar avea costuri mari cu gestionarea acestor active. În cele din urmă, tot consumatorii ar avea de suferit, pentru că va crește costul creditelor garantate, susțin instituțiile financiare. Mai mult, o asemenea lege ar fi împotriva mențiunilor exprese din Directiv 17 din 2014 privind creditele ipotecare, care spune că statele membre pot introduce mecanisme pentru darea în plată, dar numai pentru creditele acordate după ce legile naționale de transpunere intră în vigoare.
