Pe lângă conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, alte regiuni sunt afectate de confruntări armate, războaie civile și instabilitate.
O hartă făcută de VisualCapitalist arată zonele unde au loc.
Datele pentru infografic provin din surse internaționale, luate în ianuarie 2025.
În vestul Africii, grupările Jama’at Nusrat al-Islam wal-Muslimin (JNIM), afiliată al-Qaeda, și Provincia Sahel a Statului Islamic (IS Sahel) desfășoară atacuri în mai multe țări. Guvernele din regiune desfășoară operațiuni militare împotriva acestora.
Regiunea Sahel: În contextul actual din Sahel, sunt parteneriate pe care țările conduse de juntele militare (Mali, Burkina Faso și Niger) le formează după ce au rupt legăturile cu Franța și alte puteri occidentale. Aceste alianțe includ colaborări mai strânse cu Rusia (inclusiv prin Grupul Wagner), Iran și alte state care oferă sprijin militar, logistic sau diplomatic, în locul sprijinului occidental tradițional.
În Republica Democrată Congo, gruparea M23 este implicată în confruntări cu forțele guvernamentale. Rwanda este acuzată că ar sprijini M23, însă autoritățile de la Kigali resping informațiile. Conflictul a dus la strămutarea unui număr mare de persoane. În 1994, genocidul din Rwanda a dus la uciderea a aproximativ 800.000 de persoane tutsi, de către hutu. După acest eveniment, conflictele dintre grupările hutu și tutsi au continuat în regiune, inclusiv în estul Republicii Democrate Congo, unde trăiesc comunități tutsi.
În Sudan, armata națională și forțele RSF se luptă pentru controlul țării. Negocierile pentru încetarea focului au avut rezultate limitate.
Forțele de Sprijin Rapid (RSF) au fost create în 2013 de guvernul sudanez, având la bază milițiile Janjaweed, folosite anterior în conflictul din Darfur. După căderea lui Omar al-Bashir în 2019, RSF a devenit o forță politică și militară semnificativă, intrând în conflict cu armata sudaneză în 2023 pentru controlul țării.
Conflicte în Asia și Orientul Mijlociu
Myanmar este condus de un guvern militar din 2021. Grupuri armate opuse regimului sunt implicate în confruntări. Minoritatea Rohingya continuă să fie afectată de acest conflict.
În Afganistan, regimul taliban controlează țara după retragerea SUA. Stat Islamic - Khorasan (IS-K) desfășoară atacuri împotriva acestuia.
Talibanii controlează Afganistanul din 2021, impunând un regim autoritar cu restricții severe, în special asupra femeilor. Gruparea Stat Islamic - Khorasan (IS-K) continuă să atace regimul, iar economia țării rămâne dependentă de ajutor extern. Ajutorul umanitar internațional este furnizat de organizații precum ONU, Crucea Roșie și diverse ONG-uri, destinat populației civile. De asemenea, Afganistanul primește sprijin economic limitat din partea unor state, inclusiv China și Qatar, pentru investiții și proiecte de infrastructură.
În Yemen, guvernul susținut de Arabia Saudită continuă conflictul început în 2015 cu rebelii Houthi, sprijiniți de Iran.
Economia e în colaps, iar criza umanitară afectează milioane de oameni, cu foamete și lipsă de servicii esențiale.
Conform unui raport al Consiliului de Securitate al ONU din februarie 2025, se estimează că 19,5 milioane de persoane din Yemen au nevoie de asistență umanitară și servicii de protecție în acest an, cu 1,3 milioane mai mult decât în 2024.
Conflicte emergente
Venezuela și Guyana: Disputa teritorială asupra regiunii Essequibo, bogată în resurse, s-a intensificat recent după ce șase soldați guyanieni au fost răniți într-un atac armat la granița cu Venezuela. Acest incident amplifică tensiunile dintre cele două țări, care revendică aceeași zonă.
Nagorno-Karabah: În septembrie 2023, Azerbaidjanul a lansat o ofensivă militară în Nagorno-Karabah, determinând exodul a peste 100.000 de etnici armeni către Armenia. Ulterior, la 1 ianuarie 2024, regiunea și-a dizolvat oficial instituțiile, încetând să mai existe ca entitate autonomă.
