Grupul Partidului Popular European (PPE, centru-dreapta) a obținut 180 de locuri în Parlamentul European (PE), cu 41 mai puține comparativ cu alegerile din 2014, potrivit proiecțiilor actualizate publicate de PE luni.
Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S-D, centru-stânga) rămâne al doilea cel mai mare grup politic din PE, cu 146 locuri, urmată de Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa + USR PLUS (ALDE&R), cu 109 locuri și de Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană, cu 69 de locuri.
Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) au obținut 59 de locuri, urmați îndeaproape de Europa Națiunilor și Libertăților (ENF), cu 58 de locuri și de Grupul Europa Libertății și Democrației Directe, cu 54 de locuri.
Grupul Confederal al Stângii Europene Unite - Stânga Verde Nordică (GUE/NGL) a câștigat 39 de locuri, în scădere de la 52 de locuri în 2014.
Sursa: PE
În total, grupările eurosceptice, populiste și anti-sistem au obținut aproximativ 29% din totalul mandatelor de europarlamentari, în scădere ușoară comparativ cu distribuția actuală, potrivit Bloomberg. De celaltă parte, deși au pierdut majoritatea în parlament, primele două mari grupuri au strâns 44% din mandate.
Prezența medie la vot a fost cu puțin sub 51%, cel mai bun rezultat din ultimii 20 de ani.
Belgia (88,5%), Luxemburg (84,1%) și Malta (72,7%) au înregistrat cele mai ridicate prezențe, la polul opus situându-se Slovacia (22,74%), Slovenia (28,29%) și Cehia (28,72%).
România se situează ușor peste media europeană, cu o prezență la vot de 51,07%.
Formațiunile politice românești au obținut 32 de mandate de europarlamentari, distribuite astfel: PNL – 10 locuri, PSD – 8 locuri, Alianța 2020 USR PLUS – 8 locuri, Pro România – 2 locuri, PMP – 2 locuri și UDMR – 2 locuri.
Sursa: PE
