Stubb s-a referit la asta în deschiderea Eurelectric Power Summit 2026 de la Helsinki, reuniunea anuală a celei mai importante organizații profesionale a industriei energetice europene.
Într-un dialog cu Markus Rauramo, președintele și CEO-ul companiei energetice de stat finlandeze Fortum, una dintre cele mai mari din întreaga economie a Finlandei, șeful statului finlandez a arătat că UE nu reprezintă un sistem perfect, însă merită să se facă demersuri pentru îmbunătățirea sa continuă.
″Trebuie să înțelegem că Uniunea Europeană nu este o utopie. Nu este un sistem perfect. Iar adevărul este că UE a avut întotdeauna 3 faze de progres: 1) apare o criză; 2) se creează haos; 3) se ajunge la o soluție suboptimală. Dacă recunoaștem acest adevăr față de noi înșine, vom admite și că nu vom avea niciodată o piață europeană perfectă a energiei. Însă este deopotrivă nobil și util să tindem către acest obiectiv″, a spus Stubb.
El a adăugat că autonomia strategică și puterea geopolitică a Europei se bazează adesea pe mărime și amploare.
″Cred că cea mai bună politică pe care Europa a implementat-o vreodată a fost extinderea Uniunii Europene. De la 6 la 9, la 10, la 12, la 15, la 24, la 28,... la 27. Îmi cer scuze britanicilor, pe care îi iubesc. Soția mea este britanică și are dublă cetățenie, precum copiii mei.
Ideea mea este: în acest moment, trebuie să gândim la scară mare. Și să lărgim UE sau, cel puțin, să creăm statuturi de apartenență suficient de flexibile care să ne ducă la un total de circa 40 de țări europene. Sau chiar non-europene.
Pe flancul vestic, este vorba de Marea Britanie. Trebuie să aducem Marea Britanie înapoi, dacă nu chiar în interiorul UE, atunci cât mai aproape de aceasta.
Dar gândiți-vă și la Canada. Și nu spun asta doar pentru că am bătut Canada la hochei. N-ar fi frumos Canada să fie al douăzeci și optulea stat al UE în loc de al cinzeci și unulea stat al SUA?″, a punctat Alexander Stubb, declarația stârnind aplauze în sală.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat în repetate rânduri că țara vecină Canada ar trebui să devină al 51-lea stat al SUA.
″Trebuie să ne uităm, evident, la Ucraina, și apoi la jucători mai mici, precum Moldova și Georgia, dar trebuie să ne gândim serios și la Turcia. Nimeni nu mai vorbește despre Turcia. Și trebuie să ne deschidem mintea pentru a înțelege că, cel puțin din punct de vedere al securității, Turcia trebuie să fie cât mai aproape posibil de UE.
Apoi, Balcanii de Vest, cel mai fierbinte loc din Europa. Și din nou, nu spun asta doar pentru că m-am văzut cu ministrul de externe al Serbiei ieri, sau l-am avut luni aici pe președintele Sloveniei sau pentru că l-am avut invitat pe președintele Parlamentului Turciei ieri.
Ce facem cu Serbia, Kosovo, Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord, ce facem cu Bosnia-Herțegovina?
Plus cei din nord, cu adevărat aproape de inima mea. Islanda organizează un referendum privind apartenența la UE și mai e și Norvegia
Așa că trebuie să începem să gândim la scară mare, dacă vrem să proiectăm putere în lume. Dar cine va face asta, când, unde și cum, nu știu. Însă cred că fereastra de oportunitate este destul de scurtă, pentru că atunci când războiul din Ucraina se va termina și poate că atunci când administrația SUA se va schimba, nu știu, poate că atunci se va lua piciorul de pe pedala de accelerație și UE va începe din nou să aibă controverse despre lucruri inutile″, a conchis președintele Finlandei.
