A fost găsită însă o metodă alternativă de plată, care a funcționat până luna trecută, când banca firmei chiriașe a aflat de ea, relevă date analizate de Profit.ro.
Imobilul Bazaltin din Piața Charles de Gaulle nr. 4-6 este deținut în proprietate de Întreprinderea Federală Unitară de Stat – Întreprinderea de Administrare a Proprietăților din Străinătate din cadrul Administrației Afacerilor Președintelui Federației Ruse (FGUP Goszagransobstvennost - FGUPG), practic ″RA-APPS-ul″ extern al lui Vladimir Putin.
După cum a relatat Profit.ro, blocul este una dintre țintele proceselor din România prin care Ucraina încearcă să obțină recunoașterea și punerea în executare și la București a unei hotărâri a Curții Internaționale de Arbitraj de la Haga din primăvara lui 2023, prin care Rusia a fost obligată să îi plătească despăgubiri de 5 miliarde de dolari.
Despăgubirea dictată la Haga vizează compensarea exproprierii de către Rusia a activelor gaziere din Crimeea ale companiei ucrainene de stat Naftogaz, inclusiv a mai multor zăcăminte offshore de gaze naturale din Marea Neagră, în urma anexării peninsulei de către Kremlin în urmă cu peste 12 ani, în martie 2014.

În septembrie 2016, clădirea a fost închiriată de la ruși, pe o perioadă de 10 ani, de firma locală Global Energy Investment SRL, și imediat subînchiriată unei alteia, care o sub-subînchiriază la rândul său.
Societatea prim-chiriașă este deținută în prezent de Alexandra Bejan (50%) și Dan Ciocea (50%), potrivit termene.ro. Ciocea este și unul dintre administratori, celălalt fiind Horia Constantin Bejan, fost director în Ministerul Economiei în mandatul guvernului Adrian Năstase.
În 2016, când s-a semnat contractul de închiriere, asociații Global Energy Investment SRL erau Horia Constantin Bejan și omul de afaceri rus Boris Golovin, cu câte jumătate din capital.
Chiria este de 15.975 euro/lună și trebuie achitată trimestrial în avans (47.925 euro/trimestru).
În aprilie 2022, la puțin timp de la invazia rusă asupra Ucrainei și după înăsprirea masivă a sancțiunilor economice împotriva Moscovei, banca locală cu care lucra la acel moment Global Energy Investment SRL i-a închis firmei românești contul din care plătea chiria către instituția de stat rusă și a încetat relația de afaceri, cu argumentul că ″activitatea desfășurată (de firmă – n.r.) excede apetitului de risc asumat de bancă″.
Global Energy Investment SRL și-a deschis cont la altă bancă din România, însă în același timp, tot din cauza sancțiunilor, au devenit imposibile plățile în contul FGUPG de la banca rusă de stat Sberbank. Ulterior, chiriașa a rămas din nou fără cont bancar din care să plătească chiria și spune că a fost refuzată de toate băncile cu care a stat după aceea de vorbă.
Cu puțin timp înainte însă, foarte de curând, firma românească s-a adresat instanței de judecată și a cerut emiterea unei ordonanțe președințiale prin care să i se amâne executarea obligației de plată a chiriei trimestriale, precum și să se suspende efectele clauzei de reziliere unilaterală și cele ale clauzei penale din contract (penalități de 0,2% pe zi din suma restantă).
Firma a arătat că rezilierea contractului ar determina pierderea ireversibilă a investiției sale de peste 2,6 milioane euro în renovarea imobilului, conform obligației prevăzute de contractul de închiriere, iar ″pierderea folosinței unui imobil de 3.803 mp, combinată cu pierderea investiției de 2.600.000 euro, conferă prejudiciului un caracter vădit ireversibil, pe care nicio hotărâre de fond pronunțată ulterior rezilierii nu l-ar putea înlătura″.
″Deoarece, în contextul sancțiunilor, plata directă a chiriei în contul pârâtei la Sberbank a devenit imposibilă, părțile au convenit, prin actul adițional nr. 3 la contract, o modalitate alternativă de plată a chiriei: compensația datoriilor pe care FGUP Goszagransobstvenost le avea față de diverse societăți cu sediul în Uniunea Europeană. Concret, pârâta transmitea trimestrial reclamantei o listă cu societățile europene creditoare și sumele datorate, iar reclamanta efectua plățile direct către aceste societăți, stingându-și astfel prin compensare obligația de plată a chiriei.
La data de 15.05.2026, (noua bancă a Global Energy Investment SRL – n.r.) a blocat o plată dispusă de reclamantă către Arcons GmbH, societate inclusă în lista transmisă de FGUPG, și a solicitat reclamantei documente justificative. Reclamanta a răspuns la data de 18.05.2026, comunicând (...) contractul de închiriere (...), actul adițional nr. 3 (...) și lista societăților transmisă de pârâtă″, se arată în documentele procesului, analizate de Profit.ro.
Arcons GmbH este un importator german care, printre altele, aduce vodcă rusească în UE, produsă de Bryanskspirtprom Ltd. din orașul Bryansk din Federația Rusă, companie care nu se află pe nicio listă de entități supuse sancțiunilor occidentale anti-Kremlin. Bryanskspirtprom Ltd. deține una dintre cele mai vechi distilerii din Rusia, aflată în activitate de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Distileria din Bryansk, reprezentare plastică istorică. Sursă: https://www.bryanskspirtprom.ru/en/about-us/history/

Distileria din Bryansk, imagine contemporană. Sursă: captură Google Maps
″Urmare a analizării documentelor primite, la data de 08.06.2026, banca (...) a notificat reclamanta că încetează relația de afaceri începând cu data de 18.06.2026, invocând că „asocierea/continuarea relației de afaceri ar dăuna imaginii băncii cu privire la tipologia de clienți și natura tranzacțiilor derulate de aceștia”.
Este evident că, în momentul în care banca (...) a luat la cunoștință că plățile efectuate de reclamantă stingeau, în realitate, datorii ale pârâtei - entitate rusă aparținând statului rus - față de societăți din UE, banca a apreciat că aceste tranzacții reprezintă un risc de eludare a sancțiunilor impuse Federației Ruse și a decis încetarea totală a relației.
Această apreciere încadrează comportamentul (băncii – n.r.) în logica uniformă a oricărei instituții de credit care operează sub regimul sancțiunilor UE: orice bancă informată că plățile unui client stingeau datorii ale unei entități controlate de statul rus va adopta aceeași conduită, indiferent dacă modalitatea de plată prin compensație este permisă de legislația română ca modalitate legală de stingere a obligațiilor. Regulamentul (UE) nr. 833/2014, astfel cum a fost modificat, impune instituțiilor de credit să aplice un standard de conformitate extins, care acoperă inclusiv tranzacțiile indirecte de care pot beneficia entitățile rusești sau pot stinge obligații ale acestora″, se mai menționează în sursa citată.
Global Energy Investment SRL a mai adus drept argument o decizie recentă a Curții Supreme din Marea Britanie, în speța UniCredit Bank GmbH v Celestial Aviation Services Ltd & Anor, în care instanța din UK a statuat că ″(i) sancțiunile pot constitui un impediment legal complet la executarea obligației de plată, chiar și în cazul unor contracte valabil încheiate anterior instituirii sancțiunilor; (ii) (...) simpla conexiune factuală cu o entitate sau un aranjament legat de Rusia este suficientă pentru a declanșa regimul de interdicție; (iii) obligația de plată nu dispare, dar nu poate fi executată silit atât timp cât plata este interzisă de regimul sancțiunilor; (iv) obiectivul de interes public urmărit de regimul sancțiunilor prevalează asupra executării imediate a unor drepturi contractuale private″.
Profit.ro a relatat despre o speță asemănătoare din România, ajunsă și la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Problema care se pune în acest proces este dacă o subsidiară de vânzări, înregistrată în Elveția, a gigantului Rusal, din Federația Rusă, al doilea producător de aluminiu din lume ca volum, la care cel mai mare acționar este, indirect, magnatul rus Oleg Deripaska, își va putea recupera o creanță de peste 2,5 milioane euro, rezultată din exporturi de sârmă din aluminiu efectuate în România în primăvara lui 2023, câtă vreme este în vigoare interdicția de a importa în UE din Rusia acest tip de marfă, impusă în decembrie 2023.
Deși au spus în instanță că, din 18 iunie, când urma să le înceteze relația de afaceri cu banca, se vor afla în imposibilitatea totală de a efectua orice fel de plată în valută, fie direct către instituția de stat din Rusia, fie către societățile din lista de compensație, celor de la Global Energy Investment SRL le-a fost respinsă cererea de ordonanță președințială.
″(...) deși a invocat (și dovedit) reclamanta faptul că (banca – n.r.) a decis încetarea totală a relației contractuale, nu rezultă din probatoriul administrat că aceeași ar fi decizia oricărei bănci de pe teritoriul României, tribunalul neavând la dispoziție în vederea analizării conținutul actelor adoptate la nivelul UE care interzic oricărei entități bancare să permită deschiderea unui cont prin care să se efectueze astfel de tranzacții.
În plus, nu se poate face abstracție de împrejurarea că, după momentul încetării relației cu (prima bancă – n.r.), ce a avut loc la 05.04.2022, timp de aproximativ 4 ani (în care sancțiunile impuse Federației Ruse au fost în vigoare), reclamanta a desfășurat operațiuni bancare prin intermediul contului deschis la (a doua bancă – n.r.), situație în raport de care susținerea acesteia potrivit căreia orice bancă va refuza să intre în raporturi contractuale cu aceasta nu poate fi primită, instanța neputând valida măsuri atât de drastice, precum cele solicitate de reclamantă, în lipsa unei baza factuale solide.
Instanța nu deține suficiente elemente probatorii apte să demonstreze că orice bancă ce ar fi informată că plățile unui client sting datorii ale unei entități controlate de statul rus va adopta aceeași conduită, o statuare contrară având semnificația acceptării împrejurării că reclamanta se prevalează la acest moment de propria-i culpă de a nu fi informat entitatea bancară cu privire la natura tranzacțiilor efectuate prin intermediul contului deschis la (...).
Or, nicio persoană nu poate invoca în susținerea intereselor sale propria sa culpă. Reclamanta nu poate invoca intervenirea unei imposibilități obiective de executare a obligației de plată abia la acest moment (deși regimul sancțiunilor este cunoscut încă din 2022), moment la care (banca – n.r.) a luat cunoștință de natura plăților efectuate de reclamantă care, în realitate, stingeau datorii ale pârâtei (instituția statului rus – n.r.), în timp ce însăși reclamanta susține că această apreciere încadrează comportamentul (băncii – n.r.) în logica uniformă a oricărei instituții de credit care operează sub regimul sancțiunilor UE (ceea ce ar fi trebuit să determine reclamanta să găsească soluții anterior).
Pentru a justifica aparența de drept, s-ar fi impus ca reclamanta să facă dovada că ar fi încercat deja identificarea și convenirea cu pârâta a unei modalități alternative de executare a obligației de plată sau a unei soluții pentru ieșirea din situația legată de refuzul băncilor de colaborare, neexistând la dosar măcar o corespondență purtată între părți în acest sens.
Blocajul juridic și economic admite chiar reclamanta că este generat de regimul sancțiunilor UE, și nu de închiderea contului de către (bancă – n.r.) la data de 18.06.2026. Mai mult, deși invocă urgența măsurii solicitate inclusiv prin prisma penalităților de întârziere prevăzute în contract și a dreptului pârâtei de invocare a rezilierii, nu reiese din actele dosarului că pârâta (instituția statului rus – n.r.) ar fi emis măcar o notificare privind plata unor pretinse datorii ale reclamantei ori privind intenția de încetarea a relațiilor contractuale. Or, cerința urgenței trebuie să rezulte în mod concret, nefiind suficient prezentarea unei eventualități, în absența unor circumstanțe concrete din care să rezulte caracterul ireparabil al prejudiciului.
În opinia instanței, o măsură cu efecte atât de serioase precum amânarea executării obligației de plată a chiriei ce incumbă reclamantei, pe o perioadă nedeterminată de timp, ar echivala cu o ingerință nepermisă a instanței de judecată în relația contractuală dintre părți, materializată prin contractul de închiriere (...), ceea ce nu este posibil în lipsa dovedirii aparenței de drept în favoarea reclamantei″, a statuat instanța de judecată.
Global Energy Investment SRL, un business cu profit net de aproape 1 milion de lei și încasări de 2,7 milioane lei anul trecut, poate face apel.

Clădirea Bazaltin este subînchiriată de Duma Imob Development SRL, la care asociat și administrator unic este omul de afaceri Antonie-George Iorgovan, fiul fostului senator Antonie Iorgovan, supranumit ″Părintele Constituției″.
Duma Imob Development SRL, care a și renovat imobilul, a semnat la rândul ei mai multe contracte de subînchiriere, terminând anul 2025 cu profit net de 1,1 milioane lei, la venituri de 1,39 milioane lei. Până în 2017, asociat în firmă a fost și Boris Golovin.
În clădire funcționează în prezent clinica stomatologică Dentalmed și policlinica Primăverii din rețeaua de sănătate Regina Maria.
Între Duma Imob Development SRL (ca reclamant), Global Energy Investment SRL și FGUPG (ca pârâți) și clinica stomatologică Dentalmed (ca petent), care își are unul dintre sedii în clădire, există din 2022 un litigiu în derulare, legat de închirierea și subînchirierea imobilului Bazaltin. În alt proces, inițiat anul trecut, Dentalmed a intentat ″acțiune în constatare incetare de drept contract″ împotriva Duma Imob Development.
Litigii sunt și între operatorul policlinicii Primăverii din rețeaua Regina Maria, Centrul Medical Unirea SRL, și Duma Imob Development SRL.

















