Un nou proiect legislativ, discutat în prezent în comisiile din Camera Deputaților, propune exceptarea a 100 de companii de stat de la aplicarea legislației privind guvernanța corporativă, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Aeroporturi Bucuresti, Romgaz, Salrom, Administrația Porturilor Maritime Constanța, Transelectrica și CE Oltenia, atenționează Fondul Proprietatea, acționar minoritar în diferite astfel de companii. Profit.ro a anunțat în vară că senatorii Puterii au decis să mențină, prin vot în plen, scutirea a circa 100 de companii de stat de la obligația managementului corporativ, adăugând chiar o instituție de stat pe lista de companii scutite. Decizia a fost luată în contextul în care judecătorii Curții Constituționale au constatat că majoritatea parlamentară a ingorat principiul bicameralismului prin adoptarea legii, proiectul având în vedere inițial doar exceptarea companiilor din industria de apărare.
"Fondul Proprietatea este surprins de faptul că amendamentele acestui proiect de lege sunt în mare măsură aceleași cu cele declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională în februarie 2018. Este posibil ca plenul Camerei Deputaților să voteze acest proiect săptămâna aceasta. Dacă proiectul va fi adoptat în forma actuală, exceptarea a peste 100 de companii de stat de la aplicarea normelor de guvernanță corporativă ar fi un uriaș pas înapoi în privința credibilității economice a României. Va avea un impact extrem de costisitor pentru companiile de stat românești, riscând să le transforme în găuri negre, datorită:
• dispariției totale a transparenței și a responsabilității management-ului în companiile de stat;
• nivelului inimaginabil de arbitrariu, incompetență și derizoriu în privința numirii conducerii acestor companii, ce va conduce la completă lor politizare;
• lipsei controlului și monitorizării publice a cheltuielilor efectuate de companii, transformându-le în ținte ușoare pentru politicienii corupți", transmite Fondul.
„Odată cu exceptarea aplicării guvernanței corporative în numeroase companii de stat, nu va mai exista obligativitatea raportării publice periodice a niciunor informații financiare sau operaționale. Probabil vom intra într-o epoca de întuneric total, în care nu vom mai ști mai nimic despre performanță companiilor de stat, cu excepția aflării peste un an sau doi că unele din cele mai de succes companii de stat românești vor fi aproape în insolvență, iar noi ne vom întreba cum de am ajuns acolo. E ca și când i-ai lăsa pe Ali Baba și cei 40 de hoți într-un seif bancar imens, cu luminile stinse și alarma deconectată, iar apoi ai pretinde că ești surprins de rezultate. Sunt uimit că o astfel de acțiune dăunătoare este luată în considerare, în condițiile în care obiectivul stabilit al României este de a deveni o țară cu statut de piață emergentă", adaugă Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Investments Limited și Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea.
Profit.ro a relatat că, pe fondul controverselor care au captat atenția asupra modificării legilor ce reglementează sistemul judiciar, parlamentarii PSD-ALDE au decis, la finele anului trecut, scutirea a circa 100 de companii de stat de la obligația selectării unui management corporativ, incluzând aici și ”companiile de apă și transport”, fără o nominalizare exactă.
În forma finală a legii, majoritatea de guvernământ a decis totodată ca Guvernul să aibă posibilitatea ca, printr-o hotărâre, în mod discreționar, să hotărască pentru ce companie va fi organizată recrutare prin concurs, conform legii în vigoare, și pentru care va fi numită conducerea.
La începutul acestui an, la sesizarea parlamentarilor PNL, judecătorii Curții Constituționale au decis că proiectul de lege care scutește noi companii de stat de obligația unui management corporativ este neconstituțional.
Curtea a constatat, în esență, că legea a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, având în vedere că scopul legii inițiate era scutirea de la management corporativ doar a companiilor din industria de apărare.
Judecătorii Curții au arătat că includerea ”companiilor de apă și transport”, fără o nominalizare exactă, contravine normelor legislative în vigoare.
Curtea Constituțională a arătat, totodată, că dispozițiile referitoare la mandatarea Guvernului de a emite hotărâri prin care să prevadă excluderea altor entități economice de la aplicarea regimului juridic contravin rolului constituțional al Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, precum și regimului constituțional al hotărârilor de Guvern.
Obligați să pună în acord proiectul cu decizia Curții Constituționale, senatorii, primii care au rediscutat proiectul, au decis, în comisiile de specialitate, iar azi prin votul final al majorității PSD-ALDE, să mențină întreaga listă de companii scutite de management corporativ.
În plus, la propunerea majorității, pe lista a fost inclus și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii S.A. - I.F.N.
Senatorii puterii au decis, în schimb, să țină cont de o parte a deciziei Curții și să elimine din lege atât scutirea ”companiilor de apă și transport”, cât și posibilitatea ca ulterior Guvernul să poată decide prin hotărâre scutirea altor companii de stat de obligația managementului corporativ.
Anul trecut, la Senat, majoritatea de guvernământ stabilise scutirea a doar a circa 30 de societăți cu capital majoritar de stat de la această obligație legală.
În comisiile de specialitate, senatorii au inclus atunci, însă, în lista excepțiilor, și toate companiile de furnizare a apei, pe lângă companii precum Tarom, Monitorul Oficial și Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), plus alte societăți din industria de apărare. Printre acestea din urmă se numără IAR, Romaero, Avioane Craiova, Romarm, dar și Șantierul Naval Mangalia sau IOR București.
Ulterior, deputații au decis extinderea listei companiilor exceptate cu încă 68 de societăți.
Potrivit listei adoptate de deputați, multe dintre companiile scutite de selectarea unui management profesionist sunt companiile cu capital majoritar de stat care se regăsesc în proiectul Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), pe care Guvernul Tudose a întârziat să-l aprobe, dar pe care liderul PSD l-a depus și aprobat în Parlament.
Astfel, pe lista aprobată de majoritatea PSD-ALDE se regăsesc Hidroelectrica, Romgaz, Romsilva, Nuclearlecetrica, aeroporturile din București, Constanța și Timișoara, portul Constanța, CFR Călători și CFR Marfă, Poșta Română, Cupru Min, Unifarm, Șantierul Naval 2 Mai, Metrorex, Complexul Energetic Hunedoara, Compania Națională de Investiții Rutiere, Transgaz și Transelectrica.
În total au fost nominalizate 95 de companii de stat, cu argumentul că sunt incluse în proiectul Fondului Suveran, iar procedurile ”greoaie” de selectare a unui management profesionist ar întârzia înființarea fondului.
Pe lângă cele 95 de companii nominalizate, modificările menționează și ”companiile de apă și de transport”, fără a specifica care sunt acestea și fără a lua în considerare că acestea sunt cu sutele în subordinea autorităților locale.
Potrivit unui document guvernamental recent, semnat de fostul premier Mihai Tudose, din 417 de întreprinderi publice de subordonare centrală, doar 227 sunt active, iar din 1.427 de întreprinderi publice de subordonare locală, 1.240 sunt active, restul fiind în insolvență, faliment sau dizolvare.
