Ministrul Finanțelor spune că majorarea cu 40% a punctului de pensie din septembrie 2020 va fi inclusă în bugetul de anul viitor, chiar dacă mai mulți analiști au arătat că va pune în pericol situația finanțelor publice. În contrapartidă, spune Cîțu, guvernul va adopta, cel mai probabil prin ordonanță de urgență, un set de măsuri prin care să fie stopate “scurgerile de bani din buget fără niciun fel de noimă”, astfel încât deficitul bugetar să fie “cât mai aproape de 3% din PIB” și să existe și bani de investiții publice.
Guvernul PNL a venit cu un proiect de rectificare bugetară ce duce deficitul fiscal la 4,3% din produsul intern brut în acest an, peste limita de 3% a tratatelor europene. Cîțu spune că noul Executiv plătește angajamentele asumate de PSD, inclusiv pentru pensii și salarii, și nu vrea să amâne plata unor facturi sau rambursarea TVA către firme, care ar fi fost împinsă pe anul viitor, și că a discutat cu Comisia Europeană și cu partenerii instituționali.
“Le-am spus că anul acesta este un buget pe care eu îl duc la îndeplinire și încercăm să oprim dezastrul. Am spus că anul viitor încercăm să închidem bugetul cât mai aproape de 3%”, spune Cîțu la Europa FM (vezi aici înregistrarea).
Bugetul pe anul viitor va menține majorarea cu 40% a pensiilor, declară Cîțu. Ministrul admite că cheltuielile cu pensiile și salariile vor fi anul viitor cât toate încasările din taxe, impozite și contribuții sociale, dar spune că vor fi bani și de investiții publice.
Totodată, majorarea salariului minim va aduce automat și creșterea salariilor pentru unele categorii de bugetari, lefurile fiind indexate în funcție de acest reper prin Legea salarizării unitare.
“Voi prezenta PNL și guvernului un set de măsuri care să vină în contrapartidă cu celelalte efecte asupra bugetului”, spune ministrul, care adaugă că în acest moment “se scurg bani din buget fără niciun fel de noimă” și că acest lucru trebuie oprit.
“Dacă nu facem ceva, nu avem bani de investiții”, spune Cîțu, care adaugă că aceste măsuri, despre care nu a vrut să ofere detalii, “vor rearanja banii din economia reală” și vor fi incluse, cel mai probabil, într-o ordonanță de urgență înaintea proiectului de buget.
Cîțu spune că PNL va păstra și Programul Național de Dezvoltare Locală, dar cu modificări care să-l facă mai transparent și să includă și fonduri europene. În rectificare sunt prevăzute sume suplimentare pentru PNDL, care vor merge pe achitarea facturilor restante de câteva luni, arată ministrul.
Liberalul acuză modul în care PSD a contruit bugetul pe acest an și susține că executivele anterioare au utilizat registre duble, prin faptul că nu au intenționat niciodată să cheltuiască banii de investiții acolo unde au fost alocați inițial, ci au fost redirecționați către alte proiecte la rectificarea bugetară. "Trebuie auditată execuția bugetară de Curtea de Conturi", spune ministrul.
Între timp, Finanțele trebuie să ia din piață peste 21 de miliarde de lei până la finele anului pentru finanțarea deficitului, ceea ce înseamnă cam de cinci ori media împrumuturilor lunare din 2019, arată ING Bank. Totodată, necesarul lunar mediu de finanțare va crește pentru anul viitor cam cu 36% față de cel de până acum din acest an.
Totodată, măsurile Guvernului PNL vor trebui să convingă și piețele că sunt sustenabile, în condițiile în care demararea procedurii de deficit excesiv de către Comisia Europeană ar putea duce și la pierderea ratingului suveran recomandat pentru investiții, ceea ce ar ar duce la creșterea costurilor de finanțare și la presiune pe cursul de schimb, după cum arăta recent o analiză UniCredit.
