Rectificarea bugetară anunțată de Guvern pentru acest an duce deficitul fiscal la 4,3% din produsul intern brut, cel mai mare nivel de după 2011. Ministerul Finanțelor ar avea nevoie să găsească în piață 21,4 miliarde de lei în decembrie și în cele câteva zile rămase din noiembrie, adică de cam cinci ori mai mult față de cât a împrumutat în medie în fiecare lună, dacă nu vrea să intre în buffer-ul de valută. Iar anul viitor ar putea fi și mai dificil, cu un necesar de finanțare și mai mare, arată ING Bank.
Mulți analiști au arătat că execuția bugetară slabă din ultimele luni făcea imposibilă încadrarea în ținta de deficit de 3% din PIB stabilită de tratatele europene. Însă rectificarea bugetară făcută de noul Executiv, cel al PNL, care ridică deficitul pentru acest an la 4,3% din PIB, “duce lucrurile la un alt nivel”, arată Valentin Tătaru, economist șef al ING Bank România.
La noul nivel, deficitul pentru întregul an va fi de 44,75 de miliarde de lei, la care se adaugă rambursarea datoriei ajunse la scadență de 50,8 miliarde de lei. Până în 26 noiembrie, statul a împrumutat din piața internă și cea externă 95,5 miliarde de lei, așa că mai rămâne de acoperit o sumă de 21,4 miliarde de lei, într-un timp foarte scurt. Spre comparație, în medie, statul a împrumutat circa 4,2 miliarde de lei în fiecare lună din 2019, arată Tătaru.
“Oricum te-ai uita, cele 21 de miliarde care trebuie finanțate în decembrie reprezintă o sumă mare”, scrie Tătaru, care adaugă că chiar și majorarea sumelor trase din licitațiile de obligațiuni rămase n-ar acoperi ținta. “Totuși, Ministerul Finanțelor are la dispoziție bufferul în valută, care ar trebui, în mod normal să acopere necesarul brut de finanțare pe patru luni”, adaugă economistul.
Tătaru crede că Guvernul încearcă să achite plățile scadente în acest an, astfel încât acestea să nu intre pe bugetul de anul viitor, pentru a arăta o cifră mai bună privind deficitul pe 2020. Dar ING nu crede că diferența dintre cheltuieli și încasări va scădea la sub 3% din PIB, prognoza băncii fiind pentru 3,7% din PIB.
Astfel că, în 2020, Guvernul va trebui să finanțeze un deficit de 41,1 miliarde de lei, având în vedere nivelul PIB estimat de Comisia de Prognoză, la care se adaugă rambursări de datorie scadentă în valoare de 51,7 miliarde de lei. Astfel, împrumuturile lunare ar trebui să crească de la 3,7 miliarde de lei/lună în 2018 și de la 4,2 miliarde de lei/lună până acum în 2019, la 5,7 miliarde de lei/lună anul viitor.
Faptul că România ar putea intra în procedura de deficit excesiv nu ajută Guvernul. Comisia Europeană va cere o ajustare, fie una graduală, fie una rapid, care să includă tăieri de cheltuieli și o reformă fiscală.
“Din perspectivă macroeconomică, preferăm prima variantă, pentru că ar preveni o încetinire abruptă a economiei”, scrie Tătaru.
Guvernul PNL a indicat până acum că va menține calendarul de creștere a salariilor și, mai important pentru starea finanțelor publice, de creștere a pensiilor (cu 40% din septembrie anul viitor). ING notează că alegerile anticipate, care ar putea permite o consolidare fiscală, nu par o posibilitate iminentă.
Recent, UniCredit Bank avertiza că deficitul bugetar ar putea scăpa de sub control și să ajungă la peste 4% din PIB în 2020 și la peste 6% în 2021, ceea ce ar aduce riscul retrogradării României la categoria junk, adică la costuri de finanțare mai ridicate și presiune pe cursul de schimb.
