Statul ucrainean a scos la vânzare un al doilea lot de active ale combinatului neterminat de îmbogățire a minereurilor acide cu conținut de fier de la Krivoi Rog, proiect "multinațional" gigant al țărilor din fostul bloc socialist demarat în anii ’80 și abandonat în urmă cu 25 de ani, la care și România deține o cotă de participare de 27%, pe care vrea de asemenea, în principiu, să o vândă.Vezi mai jos mesaje transmise pentru Profit.ro inclusiv de către un minister de la Kiev și minuta exclusivă a unei discuții.
Asta după ce, la finalul anului 2021, a fost vândut un prim lot, compus din 270 de bunuri imobile și mobile. Acesta a fost preluat de firma privată de extracție și prelucrare de minereu de fier Rudomain din Krivoi Rog a omului de afaceri Konstantin Karamanitz, care deține și clubul de fotbal local, contra unei sume de circa 14 milioane euro, după cum a relatat Profit.ro.
Ideea era ca participația României, care constă în esență într-o fabrică de peleți din cadrul combinatului, să fie scoasă la licitație. Statul român cheltuiește încă milioane de lei în fiecare an cu paza și întreținerea activelor aferente deținerii sale la Krivoi Rog. În 2022, suma alocată a depășit 6 milioane lei.
Complexul de active a fost deja listat oficial pentru privatizare, procedurile fiind însă deocamdată în pregătire, nefiind încă publicată lista detaliată a bunurilor ce urmează să fie vândute și nici caietul de sarcini, data, regulile și prețul de pornire ale licitației.
În România, potrivit legislației în vigoare, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT) este ″minister de resort și ordonator principal de credite pentru investiția statului român la Combinatul Minier de Îmbogățire a Minereurilor Acide cu conținut de fier de la Krivoi Rog, Ucraina, până la data înstrăinării acesteia″, preluând aceste atribuții în 2021 de la Ministerul Economiei.
Profit.ro a întrebat atât MAT de la București, cât și Fondul Proprietății de Stat al Ucrainei, precum și ministerele Economiei și Afacerilor Externe de la Kiev dacă există vreun acord între autoritățile române și cele ucrainene în baza căruia să se fi convenit ca veniturile rezultate din eventuala privatizare cu succes a ansamblului de active să fie utilizate inclusiv pentru compensarea cel puțin parțială a cheltuielilor României cu investiția (în cotă de 27%) în Combinatul Minier de Îmbogățire a Minereurilor Acide cu conținut de fier de la Krivoi Rog.
La nivelul anului 2007, datoria Ucrainei față de România pentru investițiile și alte cheltuieli din trecut legate de combinatul Krivoi Rog se ridica la peste 350 milioane dolari, conform datelor autorităților de la Kiev. La aceeași dată, Slovacia (ca urmașă a fostei Cehoslovacii) avea de recuperat 115,1 milioane dolari de pe urma proiectului Krivoi Rog, Germania – 47,34 milioane dolari, iar Bulgaria – 1,4 milioane dolari. Potrivit unei înțelegeri parafate în 1994, combinatul de la Krivoi Rog urma să livreze, în contul compensării cheltuielilor părții române, o cantitate de 30 milioane tone de peleți în decurs de 10 ani, din care partea ucraineană nu a livrat însă decât 159.000 tone.
″Până în prezent, nici Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și nici Ministerul Economiei nu au primit o informare de la autoritățile ucrainene cu privire la decizia de privatizare prin licitație publică a ansamblului de active al societății de stat ″Directoratul Combinatului Minier de Îmbogățire a Minereurilor Acide cu conținut de fier de la Krivoi Rog″. Atât la nivelul Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, cât și la nivelul Ministerului Economiei (fost minister de resort și ordonator principal de credite pentru investiția României la CIM Krivoi Rog) nu a fost semnată nicio înțelegere/acord în acest sens″, au declarat, pentru Profit.ro, oficialii MAT.
Ministerul a mai transmis că nici la vânzarea primului lot de active Krivoi Rog, din 2021, nu a primit nicio informare din partea Ucrainei.
Întrebat care este strategia statului român privind recuperarea cel puțin parțială a cheltuielilor cu investiția de la Krivoi Rog, MAT a răspuns că ″În acest moment este imposibil de stabilit o strategie sau un plan de acțiuni, având în vedere faptul că, începând cu data de 24 februarie 2022, pe teritoriul Ucrainei a fost declarată stare de război″.
Reprezentanții Ministerului Economiei din Ucraina au confirmat pentru Profit.ro scoaterea la vânzare a unui nou lot de active ale combinatului Krivoi Rog, fără să dea alte detalii, și au amintit că partea română și cea ucraineană au discutat încă din 2017 despre necesitatea găsirii unei soluții cu privire la investiția României.
″Trebuie notat că problema soluționării situației legate de Combinatul Minier de Îmbogățire a Minereurilor Acide cu conținut de fier de la Krivoi Rog a fost abordată în cadrul sesiunii a II-a a Comisiei mixte interguvernamentale de cooperare economică, industrială și tehnico-științifică între România și Ucraina (11 iulie 2017, București), fapt reflectat în Protocolul semnat pe baza rezultatelor întâlnirii. Conform clauzei 3.1 din Protocol, părțile au ajuns la un acord cu privire la necesitatea intensificării cooperării și promovării unor pași concreți în vederea identificării unei soluții adecvate în legatură cu participarea României la construirea combinatului″, a transmis instituția de la Kiev, pentru Profit.ro.
Rezultatul întâlnirii din 2017 este descris de ucraineni în exact aceiași termeni utilizați de partea română în documente oficiale. Niciuna dintre părți nu a pus la dispoziție documentul propriu-zis încheiat în urmă cu aproape 6 ani.
″Cu privire la solicitarea ce vizează transmiterea Protocolului încheiat în urma desfășurării celei de-a doua sesiuni a Comisiei mixte interguvernamentale de cooperare economică, industrială și tehnico-științifică între România și Ucraina (din iulie 2017 – n.r.), vă comunicăm faptul că protocolul abordează perspectivele cooperării bilaterale dintre cele două țări și pentru alte domenii decât cel menționat de către dumneavoastră, respectiv <Industrie, Krivoi-Rog>, motiv pentru care acesta nu poate fi furnizat″, a comunicat Ministerul Antreprenoriatului și Turismului de la București.
Discuțiile au continuat însă în 2018-2019, când România a primit și două propuneri de preluare a participației sale la Krivoi Rog, din partea unor companii private străine.
Astfel, la finalul lunii februarie 2019, o delegație a Ministerului Economiei de la Kiev, condusă de secretarul de stat Alexei Perevezențev, a purtat discuții la București cu una similară românească de la ministerul omolog, condusă de secretarul de stat Ilie Călin Bodea.
Potrivit minutei întâlnirii, obținută de Profit.ro și care poate fi citită integral aici, partea ucraineană a informat-o pe cea română cu privire la interesul mai multor investitori străini pentru activele combinatului Krivoi Rog, printre care cel al companiei japoneze Kobe Steel.
Ulterior, în mai 2019, partenerii celor de la Kobe Steel, compania austriacă Hares Engineering GmbH, s-au întâlnit tot la București cu oficiali români din ministerele Economiei, Afacerilor Externe și Mediului de Afaceri, cu care au discutat variante de compensare a investiției românești de la Krivoi Rog, însă fără nicio urmare.
Anterior, în ultima parte a anului 2018, o entitate juridică înregistrată în Cipru, VSZ KGOKOR Limited, a transmis Ministerului Finanțelor Publice (MFP) o ofertă de preluare a creanței statului român rezultată din investiția de la Krivoi Rog, iar în ianuarie 2019 a cerut ministrului Economiei de atunci, Niculae Bădălău, mandat pentru începerea negocierilor cu Ucraina în această privință.
″Menționăm că societatea VSZ KGOKOR Limited are experiență considerabilă în recuperarea de creanțe externe ale statelor europene, un exemplu relevant fiind achiziționarea creanței Slovaciei, din același combinat siderurgic de la Krivoi Rog, Ucraina″, îi scriau cei de la VSZ KGOKOR Limited lui Bădălău. Și acest demers a rămas fără rezultat.
Potrivit documentelor oficiale analizate de Profit.ro, VSZ KGOKOR Limited, parte a grupului de asset management Penta Investments, cu operațiuni și în România, preluase controlul asupra companiei slovace căreia Guvernul de la Bratislava îi cedase o parte din creanța rezultată din contribuția investițională a fostei Cehoslovacii la construirea combinatului de la Krivoi Rog, POINT Akciová Spoločnosti Košice.
Cu creanța respectivă, POINT s-a adresat justiției din Ucraina, iar în aprilie 2021 a obținut decizie definitivă din partea Curții Supreme de la Kiev, prin care compania de stat ucraineană care administrează Krivoi Roga fost obligată să îi plătească circa 450 milioane hrivne (echivalentul a 20 milioane dolari sau 14 milioane euro).
Cumpărătorul s-a angajat după preluare să investească peste 100 milioane dolari în combinat și să demareze în 2023 lucrările necesare pentru pornirea producției, astfel încât, în 2025, acesta să ajungă la o capacitate de procesare de peste 12 milioane de tone de minereu cu conținut de fier pe an și să producă anual până la 3 milioane de tone de produse finite. Noul proprietar al unei părți din Krivoi Rog a mai promis că va crea 1.500 de locuri de muncă și că din veniturile obținute de combinat vor fi plătite anual taxe și impozite de 37 milioane dolari. Mai mult, Rudomain a promis că va investi și în reabilitatea fondului locativ din orașul învecinat Dolinska.
