Codul de etică profesională al angajaților Serviciului Român de Informații (SRI), despre care directorul Serviciului, Eduard Hellvig, declara pe 25 ianuarie că va fi finalizat și publicat în Monitorul Oficial "în câteva zile", este încă în curs de elaborare, iar printre sursele de inspirație ale proiectului de Cod se numără experiența în materie a unor servicii de informații străine, dar și codurile de etică ale profesiilor liberale, au transmis, la solicitarea Profit.ro, reprezentanții SRI.
Pe 25 ianuarie, Eduard Hellvig a fost audiat de către Comisia parlamentară de control al activității SRI, una dintre temele audierii fiind scandalul Florian Coldea-Sebastian Ghiță. Pe 11 ianuarie, omul de afaceri Sebastian Ghiță, dispărut și pe al cărui nume a fost emis un mandat european de arestare, a declarat, într-o înregistrare difuzată de postul de televiziune pe care îl controlează, că la începutul lui 2010 a fost în vacanță în Seychelles, cu prim-adjunctul SRI Florian Coldea, iar în 2012 a fost în Toscana cu Coldea și cu Vasile Dâncu, prezentând și documente de la pensiunea la care au fost cazați.
După respectivele declarații ale lui Ghiță, Coldea a fost suspendat din funcție. Ulterior, pe 17 ianuarie, SRI a anunțat că a derulat o anchetă internă pe această temă, care nu a relevat elemente care să se constituie în încălcări ale legii sau normelor interne în vigoare, astfel că s-a propus repunerea pe funcție a lui Florian Coldea, însă acesta a cerut el însuși eliberarea din funcție și a fost trecut în rezervă.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
După audierea de către Comisia parlamentară de control al activității SRI, directorul Hellvig a declarat, printre altele, că instituția va elabora un Cod de etică profesională al angajaților Serviciului.
"Am dispus adoptarea unui Cod de etică profesională a angajaților Serviciului Român de Informații, ce va fi, în câteva zile, publicat și în Monitorul Oficial, pentru a norma transparent conduita în activitatea angajaților noștri. Documentul vine să clarifice răspunsul la o serie de întrebări puse recent în registrul public prin consacrarea unor standarde de conduită raportate la onoarea, demnitatea și exigențele asociate profesiei de ofițer de informații. Vă pot spune, ca titlu de exemplu, că acest Cod va clarifica, fără echivoc, eventuale situații de incompatibilitate în care ar putea să se plaseze un ofițer al Serviciului Român de Informații", a spus șeful SRI, pe 25 ianuarie.
Pe 8 februarie, Profit.ro a adresat SRI întrebări cu privire la stadiul de elaborare al Codului.
"În prezent, proiectul Codului este în proces de finalizare, urmând ca, ulterior avizării de către structurile cu responsabilități în domeniu și aprobării la nivelul conducerii Serviciului, norma să fie transmisă pentru publicare în Monitorul Oficial, Partea I, spre a fi accesibilă celor interesați să o consulte", a transmis SRI marți, 28 februarie.
Potrivit sursei citate, printre sursele de inspirație ale proiectului de Cod se numără experiența în materie a unor servicii de informații străine, dar și codurile de etică ale profesiilor liberale.
"Pe lângă valorificarea cazuisticii evidențiată de experiența acumulată de instituție în cei aproape 27 ani de existență, în etapa de documentare care a precedat elaborarea proiectului: a) au fost studiate Codurile de etică specifice unor profesii care implică exercițiul autorității de stat, dar și profesiilor liberale; b) au fost consultate, din surse deschise de informare, proiecte și dezbateri referitoare la etica în activitatea de intelligence din alte state; c) au fost studiate legile cu aplicabilitate în problematica de securitate națională și regulamentele militare, cadrul normativ referitor la organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, la securitatea informațiilor clasificate, la constarea, cercetarea și sancționarea abaterilor disciplinare, precum și la conflictul de interese și statutul funcționarului public", se arată în răspunsul transmis de SRI.
SRI spune că inițiativa a fost determinată de inexistența, până în momentul de față, a unui set de reguli accesibile și opiniei publice – similar altor profesii de interes pentru societatea românească – în măsură să familiarizeze cetățenii cu elementele caracteristice comportamentului dezirabil al personalului instituției, așa cum sunt statuate prin dispozițiile cadrului normativ, regulamentelor militare aplicabile instituției, precum și ale reglementărilor interne generale și specifice domeniilor de activitate ale Serviciului.
"În acest sens, Codul de etică și deontologie al cadrelor militare ale Serviciului Român de Informații punctează principalele reguli de conduită, comportamentale și atitudinale aplicabile personalului instituției, în exercitarea profesiei și în societate, detaliază îndatoririle, responsabilitățile, obligațiile, restricțiile și reperele acționale în instituție și în afara acesteia, adecvate statutului de militar, respectiv celui de ofițer de informații. Apreciind interesul manifestat față de inițiativa Serviciului, reiterăm preocuparea instituțională în ceea ce privește realizarea Codului de etică și deontologie al cadrelor militare ale Serviciului Român de Informații, ca demers ce corespunde atât inițiativelor similare ale unora dintre serviciile de informații partenere, cât și necesității integrării și promovării ocupației de cadru militar al Serviciului Român de Informații în categoria celor pe care opinia publică le cunoaște și le recunoaște ca aparținând sferei apărării, ordinii publice și securității naționale", mai spun cei de la SRI.
Fostul prim-adjunct al directorului SRI, Florian Coldea, eliberat din funcție și trecut în rezervă la cerere în ianuarie, a semnat în ultimii ani două articole extinse pe tema normelor de etică ale profesiei de ofițer de informații, în revista Intelligence a SRI.
Astfel, într-un articol intitulat "IntelligEthics", apărut în numărul din martie 2014 al revistei, Coldea arăta că "este foarte utilă interiorizarea unor coduri etice care să ghideze practicienii în gestionarea justă a varietății de situații în care se regăsesc".
"Poate suna oarecum pretențios, dar dacă privim și către alte profesii descoperim coduri similare care au deja un anumit grad de notorietate: medicii au jurământul hipocratic ce indică sănătatea pacientului ca obligație sacră. Cercetătorii au o lege privind buna conduită în cercetarea științifică care interzice, permite sau impune anumite conduite. Ca atare, putem avea în vedere și un cod sau un crez specific activității de intelligence. Iar dacă SRI este în prezent o instituție solidă și credibilă, acest fapt se datorează între altele și faptului că transformarea Serviciului a trecut dincolo de sloganul facil „vremuri noi, oameni noi” și a pus accentul mai ales pe redescoperirea unor valori doar în aparență „noi”. Astfel, fiecare ofițer de informații trebuie să-și confrunte, la modul cotidian, fiecare segment al propriei activități cu câteva cerințe valorice", scria Coldea, enumerând zece astfel de exigențe.
Într-un alt articol, din octombrie 2015, intitulat "Etica în intelligence sau cum să conferi valoare adăugată unui bun public", Coldea afirma că "dezvoltarea unei dimensiuni etice nu este un proces facil nici măcar pentru organizațiile uzuale și se dovedește cu atât mai delicat în cazul celor de intelligence, unde există o serie de provocări speciale ce trebuie avute în vedere".
"Totuși, deși aducerea și dezvoltarea eticii într-o organizație de intelligence se poate dovedi problematică și (cu certitudine) va întâmpina numeroase provocări, dificultățile concrete sau potențiale nu reduc prin nimic valoarea intrinsecă a scopului unui astfel de efort organizațional. Acest efort are nevoie de o structură și de un concept de acțiune clare pentru a asigura că, în fața diferitelor provocări/ dificultăți, nu se va îndepărta de exigențele de bază și că nu se va rezuma la un rezultat minimalist sau autosuficient (de tipul vreunui Cod „de sertar“) și care nu ar face pași reali în sensul cultivării unui etos profesional autentic și internalizat. Pe dimensiunea formală, crearea unui referențial etic coerent și echilibrat, transparent și accesibil trebuie să aibă în vedere mizele etice concrete ale activității curente, căutând să ofere – pe cât posibil – ghidarea necesară pentru gestionarea acestora sau, cel puțin, să indice unde și cum se poate solicita sprijin în acest sens. Pe dimensiunea informală, trebuie identificate soluții pentru consolidarea culturii etice și a climatului etic (ca părți ale culturii organizaționale), inclusiv pe latura de formare/ perfecționare, comunicare instituțională etc", scria fostul prim-adjunct al directorului SRI.
