Decizia Curții Constituționale de anul trecut care a avut ca efect faptul că procurorii nu au mai putut apela la SRI sau la alte servicii de informații pentru interceptări de comunicații a afectat operativitatea soluționării dosarelor aflate în lucru la Direcția Națională Anticorupție, care a fost nevoită să suplimenteze numărul de polițiști și să redirecționeze lucrători de la activitățile de cercetare penală, se arată în bilanțul pe 2016 al DNA.
"Una dintre deciziile Curții Constituționale care a influențat în mare măsură activitatea procurorilor a fost cea prin care s-a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispozițiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituțională întrucât nu permite subiecților de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viața privată a persoanelor", se menționează în documentul citat.
DNA adaugă că, ulterior, "prin adoptarea OUG nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, a fost stabilită procedura în baza căreia s-a desfășurat în continuare activitatea de supraveghere și a fost suplimentat numărul de polițiști care activează în cadrul Direcției, iar un număr semnificativ de lucrători au fost redirecționați de la activitățile de cercetare penală pe care le desfășurau în mod obișnuit, cu consecințe negative asupra operativității soluționării cauzelor".
Anul trecut, la DNA au fost primite, în vederea punerii în aplicare, un număr de 718 încheieri emise de către instanțe, față de 1.002 emise în cursul anului 2015, atât pentru interceptarea comunicațiilor, cât și pentru înregistrări ambientale.
"Urmare a punerii în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică ambientala au fost efectuate 275 de procese verbale de redare, însumând 73 ore de înregistrare, comparativ cu 273 de procese verbale de redare, însumând 262 de ore de înregistrare, în cursul anului 2015. Au fost efectuate 192 planșe fotografice, față de 318 în cursul anului 2015, și un număr de 11 marcări criminalistice, la fel 11 marcări în anul 2015", se mai spune în bilanț.
Curtea Constituțională a declarat anul trecut neconstituțional un articol din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică din timpul cercetării penale, mai exact articolul care arată cine execută această supraveghere.
Astfel, judecătorii CCR au stabilit că articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală referitor la punerea în executare a mandatului, este neconstituțional. Articolul respectiv stipula că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției ori de alte organe specializate ale statului”. CCR a arătat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” nu respectă Constituția și este neclară, pentru că nu spune explicit la cine se referă.
„Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art.1 alin.(3) conform cărora România este stat de drept, în care drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sunt garantate. De asemenea, sintagma supusă controlului nu respectă condițiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarității, preciziei și previzibilității, întrucât nu permite subiecților de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viața privată a persoanelor”, a argumentat CCR.
