Alina Gorghiu, căreia PNL îi cere să-și depună demisia din partid până luni. la ora 12/00, este vicepremier fără portofoliu în Guvernul Veștea.
DOCUMENTUL INTEGRAL POATE FI VĂZUT AICI
”Am depus la Parlament Programul de Guvernare și lista miniștrilor Cabinetului pe care îl propun pentru România. Este un pas necesar pentru a pune capăt unei perioade de incertitudine și pentru a readuce țara într-un cadru de stabilitate, predictibilitate și funcționare normală a instituțiilor”. A anunțat. Du,inică seară, pe Facebook, premierul desemnat.
Adrian Veștea adaugă că are încredere că Parlamentul ”va trata cu responsabilitate această procedură și va stabili un calendar rapid pentru audierea miniștrilor și votul de învestitură.
Potrivit premierului desemnat, România nu își mai permite să piardă timp, iar noul Guvern are cinci priorități imediate:
- Stabilitate politică: Revenirea la normalitate instituțională.
- Fonduri europene: Accelerarea atragerii banilor din PNRR.
- Stabilitate economică: Menținerea încrederii partenerilor și a ratingului de țară.
- Investiții: Deblocarea proiectelor aflate în stadii avansate.
- Securitate națională: Accelerarea proiectelor strategice (SAFE).
Componența Cabinetului este următoarea:
Adrian Veștea – Prim-ministru (PNL)
Marian Neacșu – vicepremier și ministru al Afacerilor Interne (PSD)
Alina Gorghiu – vicepremier (PNL)
Diana Morar – vicepremier (independent)
Luca Niculescu – ministru de Externe (independent)
Alexandru Nazare – ministru de Finanțe (independent)
Florin Zaharia – ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene (independent)
Florin Manole – ministru al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității (PSD)
Monica Anisie – ministru al Educației și Cercetării (PNL)
Marian Bârgău – ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (independent)
Eduard Mititelu – ministru delegat pentru Digitalizare (PNL)
Romeo Lungu – ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (PSD)
Ionuț Vulpescu – ministru al Culturii (PSD)
Sorin Cîmpeanu – ministru al Apărării Naționale (PNL)
Radu Marinescu – ministru al Justiției (PSD)
Alexandru Ghigiu – ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor (PSD)
Cristian Pistol – ministru al Transporturilor și Infrastructurii (PNL)
Florin Barbu – ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale (PSD)
Bogdan Ivan – ministru al Energiei (PSD)
Alexandru Rogobete - ministru al Sănătății (PSD)
Radu Oprea – secretar general al Guvernului (PSD)
Adrian Veștea anunță că membrii independenți ai Cabinetului au fost incluși în echipa guvernamentală la solicitarea sa, în cadrul discuțiilor purtate cu partidele care susțin acest Guvern.
De asemenea, Vețșea a publicat Programul de guvernare. Dacă documentul inițial redactat de Adrian Veștea avea 68 de pagini, programul de guvernare depus la Parlament are 80 de pagini.
Potrivit documentului citat, Programul de guvernare 2026–2028 urmărește consolidarea finanțelor publice, modernizarea administrației, creșterea competitivității economice și îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor.
Prioritățile majore ale guvernării sunt implementarea și finalizarea PNRR, accelerarea absorbției fondurilor europene, aderarea la OCDE și întărirea securității naționale.
”Construim mai departe pe fundația creată, valorificând o parte dintre pașii deja făcuți Guvernarea responsabilă înseamnă nu doar să continuăm ce am început, ci și să evaluăm onest fiecare măsură implementată. Acolo unde rezultatele au confirmat așteptările, vom accelera ritmul de implementare. Unde birocrația sau neclaritățile legislative au încetinit procesele, am identificat măsurile necesare pentru eliminarea blocajelor și pentru asigurarea unei implementări mai eficiente”, se mai arată în document.
Potrivit lui Vețtea, ”acest program reprezintă continuarea fermă a direcției pe care am pornit: ordine în finanțele publice, bună guvernare și respect deplin pentru cetățean”.
”Nu reconstruim de la zero, ci consolidăm fundamentele deja așezate, transformând regulile stricte de disciplină financiară și transparență într-un mod permanent de lucru al statului”, arată premierul desemnat.
În noua etapă, motoarele de dezvoltare, modernizare instituțională și reziliență națională vor fi axate pe patru piloni strategici:
Siguranța pentru România.
Aderarea României la OCDE
Implementarea și finalizarea PNRR
Absorbția fondurilor europeneâ
Guvernul își asumă continuarea reducerii deficitului prin măsuri clare de disciplină bugetară, reducere a risipei și prioritizare a cheltuielilor publice.
”Corecția bugetară trebuie făcută onest, echilibrat și echitabil, potrivit unui principiu simplu: toată lumea contribuie, iar statul începe prin a-și face ordine în propriile cheltuieli”, se arată în document.
Prgorgramul de guvernare are un capitol intitulat Măsuri prioritare
Creșterea veniturilor la bugetul de stat și combaterea evaziunii fiscale
• ANAF, Antifraudă, VAMA plasate în afara algoritmului politic și supuse reorganizării, indicatorilor de performanță. Finalizarea digitalizării. Controale pe baza analizelor de risc;
• Îmbunătățirea legislației privind evaziunea fiscală și a executării silite;
• Parteneriat cu cetățenii pentru combaterea evaziunii fiscale;
• Analiza excepțiilor fiscale și corectarea acestora, acolo unde este cazul;
Analiza și prioritizarea proiectelor de investiții
• Prioritizarea programelor de investiții din bugetul național:
a) optimizarea cofinanțării APL-uri, în funcție de capacitatea financiară a acestora, pentru prioritizare investiții;
b) reevaluarea și prioritizarea programelor de investiții;
c) introducerea de indicatori pentru sustenabilitatea proiectelor (de exemplu, număr de locuitori, spor natural, număr de autorizații de construcție);
d) evaluarea impactului proiectelor finalizate (de exemplu, număr racordați la rețele de apă, canalizare etc.);
e) standarde de cost revizuite.
• Evaluarea și eșalonarea proiectelor din programul „Anghel Saligny“.
Reforma administrației locale
• Inițierea unei foi de parcurs privind reforma administrativ-teritorială pentru creșterea eficienței administrației publice, consolidarea capacității administrative a autorităților locale, reducerea birocrației și utilizarea mai eficientă a fondurilor publice și europene.
• Stimularea performanței (de exemplu, alocări în funcție de gradul de încasare a impozitelor, responsabilizarea în autorizații pentru a construi și stabili corect impozitele);
• Coordonare și colaborare eficientă între Poliția Locală și Poliția Națională;
• Creșterea capacității de încasare a impozitelor;
• Transferarea rețelelor de utilități publice neautorizate către operatorii regionali autorizați
Modificarea legislației generale care să susțină reformele
• Revizuirea statutului funcționarilor publici și al celor parlamentari;
• Dezvoltarea unui sistem mai simplu și mai eficient de evaluare periodică a indicatorilor de performanță pentru conducerile instituțiilor;
• Crearea mecanismului de control intern în timp real la nivelul administrației publice și a celorlalte entități care gestionează/beneficiază de fonduri publice cu rol în principal de preventive
5. Restructurarea companiilor de stat
• Consilii de supraveghere sau administrație formate din profesioniști;
• Transparență (de exemplu, CCM-uri, cheltuieli, bugete etc.);
• Indicatori de performanță urmate de demiteri pentru neîndeplinirea acestora;
• Reducerea subvențiilor și creșterea eficienței;
• Auditarea activelor;
• Eficientizarea și restructurarea companiilor de stat care au pierderi cronice;
• Eficientizarea participațiilor statului și dezvoltarea pieței de capital românești
6. Reforma administrației publice centrale
• Simplificare, debirocratizare, descentralizare, digitalizare;
• Calculul corect al personalului și reducerea acestuia acolo unde se impune; • Reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate;
• Salarizare unitară în sistemul public.
7. Mai mulți angajați în economie
• reducerea perioadei de șomaj;
• ajutoare sociale doar acolo unde nu există locuri de muncă;
• eliminarea excepțiilor în vederea pensionării anticipate; sprijin și măsuri de recalificare și ocupare pentru angajații afectați de concedieri colective, cu finanțare din Fondul European de Ajustare la Globalizare;
• reducerea numărului de tineri NEET prin implementarea unor măsuri integrate de identificare, formare și integrare durabilă pe piața muncii prin programe dedicate primului loc de muncă.
• promovarea incluziunii pe piața muncii a persoanelor greu angajabile: persoane peste 50 de ani, șomeri de lungă durată, familii monoparentale, mame cu 3 sau mai mulți copii, persoane cu dizabilități, prin măsuri dedicate de ocupare, formare și sprijin pentru angajare.
• adaptarea politicilor privind admiterea, ocuparea și integrarea lucrătorilor străini la necesitățile economiei și la deficitul de forță de muncă din sectoarele prioritate.
8. Resurse naturale valorificate mai bine
• Raportare mai clară a producției și a veniturilor datorate statului;
• Inventarierea activelor și resurselor subutilizate - Guvernul va realiza o inventariere a activelor, perimetrelor și resurselor care nu sunt valorificate corespunzător, pentru a identifica soluții de punere în valoare, relansare sau reorganizare. Folosirea resurselor naturale pentru securitate economică și energetică.
9. Reforma pensiilor speciale
• Reforma sistemului de salarizare în sectorul public, prin adoptarea unor noi legi care să elimine inechitățile, să asigure o remunerare echitabilă și să creeze o bază corectă pentru calculul drepturilor de pensie;
• Sentințe unitare și criterii de performanță în justiție;
• Limitarea câștigurilor din pensiile necontributive;
• Reclasificarea personalului din instituții în vederea calculului vârstei de pensionare
