”Cutia Pandorei”: PSD nu impune nici în runda 2 ca Fondul de garantare a creanțelor salariale să achite salarii și pentru angajații companiilor care NU sunt în insolvență. Măsură vizată pentru CFR Marfă

Situația de la CFR Marfă, unde 1.700 de angajați așteaptă intrarea companiei în insolvență, a fost prezentată de PSD ca argument pentru adoptarea măsurii, în timp ce PNL și USR au contestat utilizarea Fondului pentru plata salariilor în afara procedurilor de insolvență formalizate.

Legea spune acum că din Fondul de garantare se asigură plata creanțelor salariale ce rezultă din contractele individuale de muncă și din contractele colective de muncă încheiate de salariați cu angajatorii împotriva cărora au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolvenței sau de deschidere a procedurii de concordat preventiv.

PSD a impus în comisii, cu sprijinul opozției, un amendament care prevedea că anterior pronunțării unei hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolvenței, din Fondul de garantare se pot suporta creanțele salariale datorate de un angajator dacă sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiții.

Amendamentul a fost impus la proiectul de ordonanță de urgență adoptată de Guvernul Bolojan în februarie, prin care s-a stabilit cadrul legal pentru asigurarea plății salariilor restante pentru mii de angajați de la Damen Mangalia, Liberty Galați și Romaero București, toate companii aflate deja în insolvență.

CITEȘTE ȘI Software interzis în România de la ruși. Interdicția pentru anumite firme și administrație de a cumpăra și utiliza software de la ruși, pregătită să fie prelungită cu 9 ani. România este încă țintă directă pentru hackerii ruși

Primul vot nu a întrunit numărul necesar pentru adoptare

În data de 26 august, proiectul a fost suspus votului final al deputaților, iar reprezentanții PNL și USR au reclamat  această modificare și nu au votat-o.

”Dumneavoastră, prin acest proiect, doriți să extindeți posibilitatea de a se accesa fondul de garantare și a unui societăți care nu are deschisă procedura insolvenței, ceea ce nu este în regulă. Această stare de insolvabilitate trebuie să fie constatată de un organ jurisdicțional. Ori dacă dumneavoastră spuneți fondul de garantare poate să fie accesat și dacă nu ești în procedura insolvenței, întrebarea pertinentă este următoarea: cine constată această stare? Pentru că fondul de garantare nu are capacitatea nici juridică și nu este nici investită cu putere jurisdicțională astfel încât să tranșeze și să transforme o stare de fapt într-o stare juridică”, a spus deputatul USR Alexandru Dimitriu.

El a amintit că procedura de intrare în insolvență are termene foarte clare, respectiv în 45 de zile de când de la încetarea de plăți este obligatorie cererea de deschidere a procedurii insolvenței și cererea se deschide în 10 zile într-o procedură necontencioasă.

”Fondul de garantare nu a fost creat astfel încât să se înfructe cine și cum vrea, ci într-o procedură de insolvență care poate să fie arătată că există doar de către judecătorul sindic”, a mai spus deputatul USR.

La rândul său deputata PNL Raluca Turcan a arătat că astfel că pentru orice companie care nu are o decizie definitivă a instanței pentru a intra în insolvență sau în concordat preventiv, Fondul de garantare va plăti salarii compensatorii de până la 12 salarii medii brute, chiar cu posibilitatea de creștere a acestui plafon.

”Vă dați seama ce ”Cutia Pandorei” deschideți pentru companii care acum sunt în procedură de insolvență și dumneavoastră votați astăzi prin fondul acumulat din banii tuturor românilor să se plătească salarii compensatorii fără analiză. De ce au ajuns companiile respective în situația de insolvență sau concordat? Este pur și simplu o lovitură fără margini pentru bugetul statului, cu efecte greu de anticipat”, a declarat Raluca Turcan, care a precizat că PNL va vota îmăpotriva proiectului

Președintele comisiei de muncă a deputaților și inițiator al amemndamentelor, deputatul PSD Adrian Solomon, a invocat situația celor 1.700 de salariați de la CFR Marfă.

”Ei nu sunt nici în faliment, nu sunt nici în activitate pentru că nu mai au licență de transport, marfă. Prin urmare, nu-și iau salariile de luna mai pentru că în cadrul procesului de declarare a falimentului sau de stabilire a căii de urmată în cadrul procedurii de insolvență, judecătorul s-a trezit cu o serie întreagă de creditori care au cerut să nu fie declarat acest faliment. Prin urmare, Guvernul i-a retras licența, a transmis-o unei alte societăți care n-a preluat întregul personal, nu pot fi preluați pentru că unii sunt la Satul Mare, iar nevoile sunt în portul Constanța și așa mai departe.

Prin urmare, facem această excepție pentru lucruri și vremuri excepționale. Oamenii aceia trebuie să-și primească salariile. Nu sunt salarii extraordinare, nu sunt niște salarii care nu vor fi recuperate. Din contră, Fondul de garantare își recuperează toți banii pe care îi dă, după cele șase luni de zile, de la societatea aflată la un moment dat în România în criză”, a spus deputatul PSD.

În cele din urmă, proiectul cu amendarea în acest mod a ordonanței de urgență a fost votat de PSD, minorități, SOS, UPR și neafiliați, neîntrunind voturile necesare adoptării, în condițiile în care PNL și USR au votat împotrivă, iar AUR și UDMR s-au abținut.  

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Schimbare majoră la bani scoși din ATM-uri, BNR și Guvernul sunt de acord: Toate băncile, obligate să elibereze la bancomate și pentru clienții altor bănci sume personalizate, nu prestabilite

Al doilea vot, tot fără succes

Acum, la prima ședință a Camerei Deputaților, deși fusese anterior retrimis la comisie pentru un nou raport, proiectul cu amendamentul PSD a fost supus votului din nou cu vechiul raport, dar și de data aceasta proiectul de lege privind adoptarea ordonanței nu a putut fi adoptat de Parlament în forma modificată și propusă de PSD.

Pentru raportul cu amendamentul PSD au votat doar 129 deputați, neîntrunind majoritatea din cei 291 prezenți, respectiv au votat pentru deputații PSD, SOS, minorităților și neafiliați, în timp ce deputații PNL și USR au votat împotrivă - cu excepția liberalului Lucian Bode, care a votat pentru. Totodată, din 55 deputați AUR prezenți, doar 2 au votat pentru modificare, iar 53 nu au votat deloc, iar deputații UDMR și Uniți pentru România (UPR) s-au abținut. 

Reprezentanții PNL și USR au reclamat din nou că prevederea deschide calea plăților compensatorii nu doar pentru companii de stat, ci pentru orice companie privată.

”Acest proiect, gândit pentru o speță punctuală și anume CFR Marfă, aduce tot Parlamentul în situația de a vota un proiect prin care din Fondul de Garantare, pentru toate companiile, atenție, nu doar pentru companii de stat care intră în procedură de insolvență sau concordat preventiv, fără decizie definitivă a instanței, să primească din Fondul de Garantare, cum am spus, plăți pentru salarii compensatorii. Deci pentru un caz punctual, dumneavoastră, deschideți pușculița unui fond care are niște surse clare de finanțare de la asigurătorii de viață, cum v-am spus și data trecută, să plătim salarii compensatorii pentru toate companiile din țara aceasta, unele duse cu bună știință în situație de insolvență - fie că vorbim de companii de stat, fie că vorbim de companii private”, a spus deputata PNL Raluca Turcan.

”Soluția gândită pentru CFR Marfă, de fapt, este o Cutie a Pandorei și generează efecte neprevizibile”, a spus și deputatul USR Bogdan Rudeanu.

În schimb, președintele comisiei pentru muncă, deputatul PSD Adrian Solomon, a arătat că prevederile incluse în ordonanță vizează doar companiile stabilite prin hotărâre de Guvern drept companii strategice.

”Nu toate companiile intrate în insolvență, ci doar cele hotărâte de Guvern, prin hotărârea Guvernului, că intră în sfera de aplicabilitate a acelor companii de importanță strategică. Știm că inițial Guvernul a dat această ordonanță modificând Legea 200 pentru Damen și Liberty Galați. Dacă alea sunt importante, cred că sunt și cei 1.700 de salariați de la CFR Marfă, care ieri au văzut încă o dată cum este respinsă intrarea în faliment de către instanță și se prelungește la nesfârșit o dezbatere avocățească și juridică, care ține în stare de moarte clinică o societate de interes strategic, fără ca lucrătorii de acolo să poată fi disponibilizați sau să poată fi plătiți în vreun fel”, a arătat deputatul PSD Adrian Solomon.

Deputatul a avut în vedere faptul că în luna mai, după cum a relatat Profit.ro, CFR Marfă a depus în instanță actul prin care își cere falimentul. Solicitarea de atunci a CFR Marfă a fost însă respinsă de instanța de judecată, luna următoare, pentru nedepunerea de către debitoare a mai multor documente impuse de lege.

Acum, la începutul lunii septembrie, Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă SA, controlată integral de Ministerul Transporturilor, a depus o nouă cerere de deschidere a procedurii simplificate de faliment, conform datelor Profit.ro.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Recompense pentru cine găsește probleme de securitate în sistemele online ale statului. Programe Bug Bounty - proiect

Guvernul a adoptat încă din 2022 o ordonanță de urgență care oferă, în mod excepțional, CFR Marfă posibilitatea de a da în plată vagoane pentru stingerea restanțelor fiscale rezultate din impozite și contribuții cu reținere la sursă.

Ulterior, în 2024, Guvernul a aprobat înființarea companiei Carpatica Feroviar, aptă „pentru deservirea nevoilor de apărare ale țării”, pe fondul problemelor cu care se confruntă operatorul feroviar de stat CFR Marfă.

Măsura a fost luată pentru că statul român are obligația de a recupera, cu celeritate, ajutorul de stat de 2,6 miliarde lei, acordat CFR Marfă și declarat ilegal de Comisia Europeană în 2020.

Amendamentul respins de Parlament și inițiat de PSD prevedea ca, prin excepție de la prevederile în vigoare, anterior pronunțării unei hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolvenței, din Fondul de garantare se pot suporta creanțele salariale datorate de un angajator dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) licența sau autorizația indispensabilă desfășurării activității principale a angajatorului a fost retrasă, a încetat, a expirat fără a fi reînnoită ori reînnoirea acesteia a fost refuzată printr-un act al autorității competente care produce efecte și a cărui executare nu este suspendată;

b) ca efect direct al situației prevăzute la lit. a), continuarea activității pentru care licența sau autorizația era necesară a devenit imposibilă din punct de vedere legal și obiectiv, iar activitatea a încetat efectiv, total sau în mod substanțial;

c) fondurile bănești disponibile ale angajatorului sunt insuficiente pentru plata creanțelor salariale certe, lichide și exigibile, iar incapacitatea de plată există atât la data depunerii cererii de intrare în insolvență;

d) angajatorul a inițiat procedura concedierii colective, cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

e) o cerere de deschidere a procedurii insolvenței sau a concordatului preventiv împotriva angajatorului a fost înregistrată la instanța competentă și nu a fost soluționată definitiv pânp la data depunerii cererii de plată din Fondul de garantare.

CITEȘTE ȘI Bolojan dă drumul la două programe, de 650 milioane euro, pentru panouri solare și baterii de stocare dedicate instituțiilor publice

Guvernul adoptase ordonanța de urgență, modificată la prounerea PSD, pentru a asigura plata salariilor restante pentru mii de angajați de la Damen Mangalia, Liberty Galați și Romaero București. Ordonanța extindea măsurile de protecție pentru salariații din companiile aflate în insolvență sau în procedura concordatului preventiv. 

Actul normativ aprobat acum de Guvern a extins aplicarea Fondului de garantare și la companiile în concordat preventiv, stabilind plafoane majorate pentru plata creanțelor salariale la operatori economici de interes strategic.

Astfel, la companiile în insolvență vor fi asigurate până la 12 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, iar la cele aflate în concordat se vor asigura de la buget până la 6 salarii medii brute de salariat.

Legea permitea, exclusiv în cazul insolvenței, plata din Fondul de garantare doar pe maximum 5 luni și doar 5 salarii medii brute pe salariat.

Ordonanța adoptată definește operatorul economic de interes strategic, iar astfel de companii vor fi cele cu activitate importantă din domeniile apărarii naționale, economiei, energeiei, industriei alimentare și din  infrastructurile critice și din industria de apărare

Guvernul stabilește lista acestor companii de interes strategic.