Gelu Ștefan Diaconu nu demisionează de la conducerea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), spunând că vrea să fie demis, astfel încât, la finalizarea dosarului DNA, cineva să își asume consecințele acestei măsuri. Joi dimineața, premierul afirma că Diaconu i-a explicat motivele pentru care consideră că nu este vinovat , dar că a înțeles că, "în condițiile date" și având în vedere acuzațiile existente, pentru ANAF este mai bine ca situația să fie reglementată.
Diaconu a fost pus sub acuzare de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în dosarul în care sunt anchetați deputații Mădălin Voicu și Nicolae Păun. Și vicepreședintele Mihai Gogancea este sub acuzare. Ministrul Finanțelor, Anca Dragu, acerut demisiile celor doi.
Președintele ANAF este subordonat ministrului de Finanțe, dar este numit în funcție de prim-ministru care îl și poate demite.
Întrebat joi dimineața dacă l-a revocat pe Diaconu de la șefia ANAF, Cioloș a afirmat că situația va fi reglementată astăzi.
"Am avut o discuție cu dânsul și o să rezolvăm problema astăzi. A înțeles și dânsul că, în condițiile date...mi-a explicat motivele pentru care dânsul consideră că nu e vinovat, dar, date fiind acuzele, a înțeles și dânsul că pentru ANAF e mai bine", a spus Cioloș.
La scurt timp după această declarație, Diaconu a transmis însă că nu demisionează, ci așteaptă să fie demis.
Conform DNA, șeful ANAF și vicepreședintele Gogancea sunt acuzați de favorizarea făptuitorului și abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul.
CITEȘTE ȘI Fiscul vrea să distribuie semne de carte și brelocuri pentru a reduce percepția negativă a populației privind corupția din instituție Procurorii acuză că, în perioada 2011-2015, în calitate de președinte al Asociației Partida Romilor Pro Europa, Nicolae Păun a plătit, lunar, sume de bani fixe în cuantum total de 217.300 lei, deputatului Mădălin Voicu și a asigurat soției acestuia Olteanu Carmen, un salariu (fără nicio contraprestație), în cadrul unuia din proiectele derulate de Asociația Partida Romilor. Aceste foloase au fost oferite pentru ca deputatul Mădălin Voicu să intervină la funcționari și demnitari, intervenții concretizate în contextul validării proiectelor cu finanțare europeană, în contextul promovării unui proiect de lege privind amnistia contribuției de asigurări de sănătate pentru anumite categorii de persoane fizice și în legătură cu neîncasarea, de către ANAF, a sumelor aferente deciziilor de impunere emise către persoanele angajate, în mod fictiv, în cadrul Partidei Romilor Pro Europa.
"De asemenea, în același context, ca urmare a demersurilor inițiate de deputatul Păun Nicolae și mijlocite de deputatul Mădălin Voicu, președintele ANAF, Gelu-Ștefan Diaconu, împreună cu vicepreședintele Gogancea, au emis circularele nr. 10/07.01.2015 și A-PRS1391/08.05.2015. Scopul acestor circulare era scutirea persoanelor angajate prin convenții civile la Asociația Partida Romilor și notificate de către organele fiscale că figurează cu debite restante aferente contribuției de asigurări de sănătate pentru anul 2012, de la plata acelor contribuții. De asemenea, organele competente erau notificate că acele persoane nu aveau această obligație de plată. Circularele nr. 10/07.01.2015 si A-PRS1391/08.05.2015 au fost emise cu încălcarea dispozițiilor legale. Astfel, s-a dispus fie neîncasarea, prin necomunicarea/stoparea transmiterii către contribuabili a deciziilor privind regularizarea contribuției de asigurări sociale de sănătate pe anul 2012, fie neluarea măsurilor pentru încasarea contribuțiilor, în cazul deciziilor deja comunicate", arată procurorii.
Conform DNA, aceste acțiuni au produs, pe de-o parte, un prejudiciu bugetului de stat (aferent neîncasării contribuțiilor sociale) și, pe de altă parte, un folos patrimonial în beneficiul Asociației Partida Romilor Pro Europa.
Într-o declarație transmisă joi dimineața, șeful ANAF afirmă că el a solicitat să fie audiat, reținut sau arestat, pentru clarificarea cu celeritate a acestui "dosar kafkian" și arată că singura acuzație care i se aduce atât lui, cât și vicepreședintelui ANAF este aceea că au fost emise două circulare nelegale prin care a dispus suspendarea deciziilor de impunere privind plata CASS pentru dobânzile acumulate de alocațiile copiilor depuse în conturi, precum și pentru persoanele realizatoare de venituri modice.
"Reamintesc opiniei publice că anomalia prevăzută în Codul Fiscal a făcut ca aplicația informatică să trimită decizii de impunere de sute de lei pentru venituri de 2-3 lei, întrucât CASS-ul se calcula la venitul minim și nu la venitul efectiv, potrivit legii. Am aflat cu stupoare că domnul procuror Țuluș apreciază că am suspendat emiterea acestor decizii care vizau sute de mii de copii și persoane cu venituri modice, pentru a ajuta de fapt un grup restrâns de câteva sute de persoane pentru niște sume de sute de mii de ori mai mici decât cele pe care le-ar fi plătit parinții copiilor și bătrânii cu dividende de 2-3 lei rezultate din acțiunile deținute în urma vestitei cuponiade. În plus, reamintesc faptul că solicitarea de remediere a acestei aberații fiscale a venit chiar din partea prim-ministrului și a ministrului de Finanțe de la acea vreme", spune Diaconu.
CITEȘTE ȘI Fiscul propune marilor companii o înțelegere: trimit voluntar date și scapă de control Un alt argument este că reprezentați ai instituțiilor care au propria Casă de Sănătate pentru Ordine Publică, Siguranță Națională și Autorități Judecătorești i-au atras atenția în mod imperativ că, în urma emiterii acestor decizii, identitatea unora dintre angajații acestora să fie desconspirată, în relația cu Fiscul.
"Revenind la logica kafkiană a organului de cercetare penală, opinia publică trebuie să știe că acesta consideră că nu trebuia să suspendăm prin circulare emiterea deciziilor de impunere pentru sute de mii de copii și persoane cu venituri modice întrucât nu există un temei legal, făcând totodată o banală confuzie în ce privește diferența dintre suspendare emiterii unui titlu de creanță și anularea unei creanțe bugetare, apanaj al inițiativelor legislative ale MFP și ale Guvernului. Și, pentru ca absurdul nu se oprește aici, informez pe această cale opinia publică ca Direcția Antifraudă a sprijinit în mod activ DNA exact în instrumentarea dosarului privind fraudarea fondurile europene, de către această grupare", arată șeful ANAF.
El precizează totodată că, în aceeași perioadă, exista procedura de avizare în Ministerul Finanțelor - care are drept de inițiativă legislativă și nu ANAF, așa cum eronat apare în comunicatul DNA - trei proiecte de acte normative care aveau să rezolve această anomalie fiscală și reiterează că, în tot acest timp, nu a avut niciun fel contact cu persoanele din grupul infracțional vizat de procurori.
"Astăzi, și în zilele următoare, lucrez împreună cu echipa ANAF la întocmirea unui memoriu cu toate documentele anexate pe care-l vom depune Parchetului și pe care îl vom face public. În ce privește solicitarea doamnei ministru Dragu de a îmi prezenta demisia, precizez că nu îi voi da curs întrucât doresc să fiu demis din funcție, astfel încât la finalizarea acestui dosar cineva să-și asume consecințele acestei măsuri", anunță șeful ANAF.
Spunând că ANAF se află în mijlocul unei perioade critice a existenței sale, "fiind instituția căreia i se datorează în proporție de peste 70% relaxarea fiscală și stabilitatea macrobugetară a statului român", șeful Fiscului arată că acțiunile unui procuror conduc la destabilizarea unei instituții vitale pentru statul român și enumeră proiectele care trebuie finalizate în această perioadă: reașezarea portofoliului de administrare în zona contribuabililor mari și mijlocii care aduc peste 72% din colectarea veniturilor, reașezarea personalului pe funcții de conducere și execuție, stabilizarea infrastructurii IT din domeniul fiscal și vamal, aflată la limita colapsului, până la finalizarea proiectului de modernizare desfășurat cu Banca Mondială, urmând să fie luate decizii majore referitoare la rezolvarea acestei situații, operaționalizarea la capacitate maximă, după inventarierea celor 18.000 de hotărâri judecătorești penale de pus în aplicare, a noii structuri de executări silite cazuri speciale, pentru a rezolva o problemă intens dezbătută, menținerea presiunii pe creșterea conformării fiscale.
CITEȘTE ȘI Fiscul: Case obscure de avocatură găzduiesc la propriul sediu mii de firme fantomă "Consider că este inacceptabil ca, fie din rea-credință, neștiință sau exces de zel, ale uneia sau mai multor persoane, o instituție de importanța ANAF să poată fi destabilizată, punând în pericol ținta de deficit structural și întreaga securitate economică a României. Cu toate acestea, tocmai pentru că nu confund instituțiile cu oamenii, și nici pe mine cu ANAF, am încredere ca CSM și DNA vor urmări cu atenție deosebită rezolvarea cu celeritate și în deplină legalitate a dosarului în care am fost implicat într-o manieră ce poate fi asimilată unui adevărat abuz", mai spune Diaconu.
Diaconu este al patrulea șef al ANAF cercetat de către DNA, după Daniel Chițoiu (șef al ANAF în 2007-2009), Sorin Blejnar (ianuarie 2009-aprilie 2012) și Șerban Pop (aprilie 2012-aprilie 2013).
Diaconu conduce ANAF din aprilie 2013, după ce anterior, din poziția de vicepreședinte ANAF, a condus și Autoritatea Națională a Vămilor (2005-2009).
