Proiectul legii bugetului de stat pe 2019 prevede o alocare de 460 milioane lei pentru finanțarea participării statului român la constituirea capitalului social al Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, structură a cărei înființare a fost convenită anul trecut la București de Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria și care își propune să implementeze proiecte comune de investiții în energie, transporturi și sectorul digital.
"În bugetul Ministerului Finanțelor Publice– Acțiuni generale, la capitolul 80.01 „Acțiuni economice generale, comerciale și de muncă”, titlul 40 „Subvenții”, articolul 40.13 „Susținerea exportului, a mediului de afaceri și a tranzacțiilor internaționale”, este cuprinsă suma de 460.000 mii lei pentru participarea la constituirea capitalului social al Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2018 pentru completarea Legii nr. 96/2000 privind organizarea și funcționarea Băncii de Export-Import a României Eximbank –SA. Suma finală ce va fi investită se va stabili în urma unei analize detaliate pe care o va elabora Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA)", stipulează documentul citat.
OUG nr. 82/2018 adaugă la fondurile Eximbank pentru operațiuni în numele și în contul statului un fond de participare la structura financiară a Inițiativei celor Trei Mări.
OUG a fost adoptată întrucât, "pentru parcurgerea fără întârziere a etapelor ulterioare, concrete, de constituire a Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări și susținerea coerenței demersului național în concordanță cu acțiunile celorlalți participanți, este necesară asigurarea certitudinii juridice asupra întregii operațiuni și crearea temeiului legal pentru reprezentarea de către EXIMBANK - S.A., în numele și în contul statului, a intereselor economice ale României până la momentul înființării Băncii de Dezvoltare a României", se precizează în nota de fundamentare a actului normativ.
În toamna anului trecut, liderii prezenți la summitul Inițiativei celor Trei Mări de la București au adoptat o listă cu 27 de proiecte regionale de interconectare de infrastructuri. România a propus 6 dintre ele, respectiv bursă de transporturi în regiune, gazoductul BRUA, platformă digitală pentru monitorizarea bazinelor hidrografice, reabilitarea și întreținerea șenalului Dunării și afluenților săi navigabili,coridor feroviar Gdansk-Constanța și soluții de interoperabilitate pentru un sector energetic digitalizat și sustenabil în domeniul stocării energiei.
La acea dată, premierul Viorica Dăncilă a declarat că, deși Guvernul a pregătit proiecte strategice pentru summitul Inițiativei celor Trei Mări, reuniunea internațională a fost politizată ”într-un mod total lipsit de responsabilitate și de etică” și monopolizată de președintele Klaus Iohannis, premierul nefiind invitat la reuniune. Dăncilă a reclamat că organizatorii evenimentului nu au adus ”la aceeași masă” instituții care ar putea promova interesele României, astfel încât să dea ”dovadă de unitate în fața partenerilor internaționali”.
Summitul a fost marcat și de un incident neplăcut pentru premierul Viorica Dăncilă, care nu a ajuns la aeroport pentru a-l întâmpina pe președintele Comisiei Europene, venit la București pentru a participa la summit-ul Inițiativa celor Trei Mări. Guvernul preciza că aeronava lui Jean Claude Juncker a sosit mai devreme decât ora anunțată, iar SPP l-a preluat pe acesta de la scara avionului și l-a dus la hotel.
Inițiativa celor Trei Mări, Baltică, Adriatică și Marea Neagră, reunește Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia și a fost prezentată la finele lunii septembrie 2015, la Adunarea Generală a ONU de a New York, ca o inițiativă a președintelui Croației, Kolinda Grabar-Kitarović și a președintelui polonez Andrzej Duda.
În august 2016, în cadrul unui forum desfășurat la Dubrovnik, este adoptată o declarație comună a celor 12 state, iar în vara anului 2017 are loc al doilea forum al inițiativei, la care a participat și președintele american Donald Trump, manifestare dedicată relației transatlantice. Întâlnirea de la Varșovia a adus clarificări ale obiectivelor inițiativei, de reducere a decalajelor de dezvoltare dintre vechile și noile state membre ale UE, prin creșterea interconectivității și prin cooperare în cele trei domenii, energie, transport, digital.
