Numărul românilor care apelează la soluționarea alternativă a litigiilor cu băncile a crescut anul trecut, dar rămâne insignifiant față de cei care merg la proces. Top-ul reclamatiilor

Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a stins litigiile în afara instanței în 115 dosare, de cinci ori mai multe decât în 2016. Mai mulți clienți ai băncilor au apelat la soluționarea alternativă a conflictelor cu băncile decât în anul anterior, însă numărul lor rămâne insignifiant în comparație cu cel al celor care merg în instanță.

Centrul propune soluționarea pe cale extrajudiciară, prin conciliere sau arbitraj a diferendelor dintre consumatori și bănci și instituții financiare nebancare, și a fost înființat la finele anului 2015, prin transpunerea în legea națională a unei directive europene.

CSALB a primit anul trecut 1.165 solicitări scrise, cu aproape 150% mai multe față de 2016, dintre care 505 au îndeplinit condițiile de conformitate, circa de două ori mai multe decât în 2016, potrivit raportului anual.

CITEȘTE ȘI Fostul ministru al Comunicațiilor: Capitalizarea Poștei Române, încheiată în 2 luni. De la Fondul Proprietatea nu mă aștept la nimic bun

214 solicitări au fost transformate în dosare (față de 46 în 2016), 224 au fost clasate (141 în 2016), cel mai adesea la refuzul băncii de a participa la procedură, și 67 erau în faza de filtru la finele anului trecut (48 în 2016).

Chiar dacă ajung în procedura de conciliere, nici clientul și nici banca nu sunt obligați să accepte soluția propusă. Există și varianta unei soluții impuse, de tip arbitral, dar aceasta nu este populară, având în vedere că nu poate fi desființată decât în instanță.

Cele mai frecvente cereri conforme venite din partea consumatorilor vizează reduceri de comisioane, rescadențarea creditelor sau diminuarea ratei lunare.

Din cele 214 dosare în lucru anul trecut, 115 s-au încheiat cu o soluție acceptată de ambele părți, față de 24 în 2016, în timp ce părțile sau una dintre părți au respins decizia în 24 de cazuri, față de 20 cu un an în urmă.

Mai multă lume s-a interesat direct de activitatea CSALB, care a primit 7.000 de solicitări telefonice, față de 3.400 în 2016.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Noutăți RCA: șoferii "răi" plătesc mai mult, cei prudenți au mari reduceri. ASF schimbă abordarea, vrea să ducă piața în secolul XXI și să o scape de concentrarea în doar 2-3 firme. O nouă bază de date cu șoferii este pregătită

Cifrele arată o creștere a activității și eficienței CSALB, dar aceasta rămâne redusă atât în raport cu zecile de mii de litigii din instanțe, dar și cu sumele cheltuite pe această activitate.

Procedura este una gratuită pentru consumator, însă presupune costuri pentru creditor, care finanțează activitatea Centrului, care pe lângă conducere și activitățile de suport și cheltuieli fixe plătește și cei 15 conciliatori care se ocupă de dosare.

CSALB a avut cheltuieli totale de 1,5 milioane de lei în 2016, în condițiile unor venituri de la bănci de 2 milioane de lei, potrivit datelor din raportul financiar depus la Finanțe. Astfel, un dosar rezolvat, acceptat de ambele părți, a „costat” bancherii 64.000 de lei în 2016 și, în ipoteza unui buget similar,  13.300 de lei în 2017.

Centrul este coordonat de un Colegiu, condus prin rotație de către unul dintre membri. Președintele Colegiului este Luminița Malanciuc, membru din partea Asociației Române a Băncilor. Ceilalți membri sunt Alexandru Păunescu, reprezentant al BNR (unde este șeful Direcției Juridice), Simona Vâlceanu, membru independent (și fost director al Direcției juridice a BCR), Paul Anghel, din partea ANPC (unde este director) și Liviu Fenoghen, director, fost director al executorilor din BRD.