Băncile au un excedent de bani din depozite pe care nu îi pot plasa în credite, mai ales din cauza numărului mic de firme bancabile, dar și a prudenței exagerate a băncilor care „suflă și-n iaurt”, totul pe fondul unei lipse de încredere la nivelul economiei, așa că banii se duc spre finanțarea datoriei publice, explică guvernatorul Mugur Isărescu.
România a ajuns în situația unui excedent de economisire internă după criză, calculată ca raport între credite și depozite. De la 100 de lei în depozite interne pentru 125 de lei în credite în 2009 s-a ajuns la un raport de 75 de lei în credite la fiecare 100 de lei în depozite.
„Până prin perioada crizei ne plângeam că nu avem bani, inclusiv la BNR, acum avem bani și nu avem ce credita. Cam așa se plâng bancherii. Nu credem că băncile au în totalitate dreptate. Avem probleme structurale, nu putem forța băncile să dea credite oricărei firme, mai ales dacă nu prezintă credibilitatea că pot să dea banii înapoi”, explică Isărescu, cu ocazia prezentării raportului anual al băncii centrale.
„Am trăit momente când umblam, în anii '90, pe toate căile: hai veniți cu banii în România, aduceți investiții, aduceți capitaluri! Acum să constat că sunt bani în bănci și nu au ce să facă cu ei”, adaugă Isărescu și amintește că România are cel mai scăzut grad de intermediere financiară (credite/PIB) din Uniunea Europeană.
Banca Națională a prezentat, în ultimii ani, mai multe analize privind sănătatea firmelor din România care arată că multe companii au capitaluri sub limita reglementată sau chiar capitaluri negative, cu un deficit de circa 140 de miliarde de lei la finele lui 2017. Banca centrală a dus problema și în Comitetul Național de Stabilitate Macroprudențială și în planul de adoptare a euro și a propus ca Guvernul să interzică finanțarea prin credit acționar a firmelor care au capitaluri sub limita legală până nu-și repară poziția bilanțieră sau să impună sancțiuni precum radierea.
„Există un exces de resurse și puțini beneficiari. Soluția este o reformă structurală a întreprinderilor (...) Să creditezi o firmă slab capitalizată sau cu capitaluri negative este pușcărie curată pentru un bancher. Cum să ceri așa ceva?”, adaugă Isărescu.
Pe de altă parte, guvernatorul consideră că și băncile, chiar dacă sunt îngrădite de reglementare, inclusiv la nivel european, sunt prea prudente în ultimii ani, aprobă credite în sediile din străinătate din acest motiv și au personal pregătit mai degrabă pentru vânzarea de credite către populație, activitate mult mai puțin complexă decât cea de analiză bilanțieră.
„În mod evident, o parte din vină este și la nivelul băncilor. Suflă și-n iaurt, nu au dezvoltat relații suficiente de atente de analiză la nivelul bilanțurilor. Nu ai cum să dai un credit dacă ai angajat numai personal de ghișeu care vinde numai credite către populație sau credite de consum”, explică Isărescu.
Guvernatorul crede că încrederea scăzută din România explică comportamentul băncilor și aici aduce aminte de inițiativele legislative care au vizat sectorul, pe care le cataloghează „exagerat de populiste”.
„Cu ordonanțe de genul 114 nu se rezolvă, se înrăutățește situația (...) Tot timpul să pui în conflict băncile cu populația, cu societatea, cu întreprinderile, nu aceasta este soluția au și ei o responsabilitate, bancherii, răspund de banii deponenților, nu pot să crediteze oricum”, adaugă Isărescu.
Guvernatorul spune că BNR va încerca să medieze discuțiile dintre firme și bănci pentru a crește încrederea din economie.
Până când va crește creditul către economia reală, băncile preferă plasamentele în titluri de stat, adică finanțarea datoriei publice.
Dacă n-ar face acest lucru, atunci excedentul de economisire ar fi plasat în afara țării, în datoria altor state, ceea ce ar fi și mai rău. „Te pomenești că din țară cu deficit de cont curent mai ajungem și exportator de capital…”, conchide Isărescu.
Totuși, datele statistice publicate de BNR arată o revenire ușoară a creditului către firme, însă ratele de creștere sunt mai mari pe finanțarea populației. Creșterea soldului creditului vine după o perioadă în care băncile au curățat bilanțurile de creditele neperformante (rata a scăzut de la peste 20% la sub 5%), mare parte dintre aceste împrumuturi fiind generate de către companii după criza economică.
