Kremlinul a declarat că serviciile ruse nu au emis nicio alertă privind niveluri ridicate de radiații în atmosferă, după ce Norvegia a anunțat că a detectat niveluri ridicate de cesiu radioactiv (Cs-137) în apropierea frontierei arctice cu Rusia, relatează Reuters.
Autoritatea norvegiană pentru radiații și siguranță nucleară (DSA) a declarat că a măsurat niveluri "foarte reduse" de cesiu radioactiv la Svanhovd și Viksjoefjell, în apropierea graniței arctice cu Rusia, scrie Agerpres.
Declarația sa survine după ce anterior detectase niveluri ridicate de cesiu radioactiv (Cs-137) la Svanhovd în perioada 9-16 septembrie și la Viksjoefjell în perioada 5-12 septembrie, dar aceste niveluri nu reprezentau vreun risc pentru oameni sau mediu, conform acesteia.
Întrebat despre această declarație, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că nu au existat alerte din partea serviciilor ruse cu privire la niveluri ridicate de astfel de izotopi în atmosferă.
Cesiul-137 se formează ca produs de fisiune prin exploatarea unui reactor nuclear.
Există numeroase reactoare maritime la bordul submarinelor și al spărgătoarelor de gheață care operează în Marea Barents din bazele de pe coasta peninsulei Kola. Exercițiul strategic de amploare Okean-2024 s-a încheiat la 16 septembrie, dar este puțin probabil ca astfel de emisii să provină de la un reactor naval în funcțiune pe mare. Este mai probabil ca scurgeri mici de cesiu-137 să fi apărut în timpul pornirii sau mentenanței unui reactor sau în caz de manipulare a combustibilului nuclear uzat, remarca miercuri publicația The Barents Observer.
Bredo Moller - de la unitatea de pregătire pentru situații de urgență a DSA - spune că cesiul ar putea proveni și de la incendiile forestiere. Reziduuri de la accidentul de la Cernobîl din 1986 și chiar de la testele nucleare de dinainte de 1962 pot fi încă măsurate în natură, mai afirmă el. Cesiu-137 are un timp de înjumătățire de aproximativ 30 de ani.
Dar, potrivit The Barents Observer, un alt motiv ar putea avea legătură cu testarea rachetei rusești cu propulsie nucleară Burevestnik. Experți militari de la Rosatom (Agenția nucleară rusă) au lucrat toată vara și la începutul toamnei la situl de testare Pankovo de pe Novaia Zemlia, unde se consideră că se desfășoară testele cu racheta de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik.
Toate activitățile de la acest centru de testare sunt strict secrete și foarte puține informații sunt făcute publice. Nu există rapoarte oficiale despre testarea Burevestnik, dar sunt unele indicii ce pot fi observate prin studierea imaginilor din satelit actualizate zilnic din arhipelagul arctic.
The Barents Observer a văzut în cursul verii mai multe cargouri și nave cu destinație specială în apele de lângă Pankovo, iar, în ultimele săptămâni, două avioane mari de transport Il-76 ale Rosatom au staționat periodic pe aeroportul Rogaciovo din Novaia Zemlia. Potrivit experților, aceste avioane de culoare albastră ar avea legătură cu testarea Burevestnik.
Încă de anul trecut a devenit cunoscut faptul că Rusia se pregătea să testeze racheta de croazieră intercontinentală Burevestnik, care poate transporta un focos nuclear, conform media ruse.
Amenințările cu un test nuclear s-au intensificat în ultimul timp la Moscova în contextul în care Kievul cere insistent Occidentului să-i permită să lovească cu armele cu rază lungă de acțiune pe care i le-a furnizat în profunzimea teritoriului rus în cadrul luptei sale împotriva invaziei ruse.
Astfel, la 13 septembrie, deputatul rus Andrei Kolesnik, membru în Comisia de apărare din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal), a declarat pentru portalul rusesc Lenta.ru că Rusia ar trebui să efectueze o explozie nucleară la un centru de testare pentru a "reaminti lumii" despre amenințarea pe care o reprezintă astfel de arme. "Avem moratoriu la astfel de teste în prezent (...) dar poate ar trebui ridicat acest moratoriu pentru ca omenirea să să gândească la acest risc", a mai spus el.
