Compania Blue Air, cel mai mare transportator aerian român și al doilea mare jucător pe piața locală, după rivalul ungar Wizz Air, a fost obligată de instanță, printr-o decizie care poate fi atacată cu apel, să achite Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR) peste 300.000 de lei reprezentând drepturi de autor ale operelor muzicale difuzate ambiental în aeronave.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Hotărârea instanței a fost atacată cu apel de Blue Air Aviation.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Prin cererea adresată instanței în martie 2018, UCMR a solicitat să dispună obligarea Blue Air Aviation la plata sumei de 33.320 lei, inclusiv TVA, reprezentând remunerație restantă datorată cu titlu de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru comunicarea publică a operelor muzicale în scop ambiental în aeronave, în perioada mai 2017 - februarie 2018, la plata sumei de 20.034 lei, reprezentând penalități de întârziere, la plata sumei estimate de 302.400 lei, reprezentând despăgubiri datorate conform Legii 8/1996, pentru comunicarea publică de opere muzicale în intervalul martie 2015 - februarie 2018 în alte 14 aeronave exploatate de Blue Air Aviation, fără să fi încheiat în prealabil cu UCMR și pentru acestea un contract autorizație licența neexclusivă, și la plata cheltuielilor de judecată (100 lei taxa de timbru, 20 lei cost eliberare extras RECOM, onorariu de avocat, onorariu de expertiză).
În cererie, reclamanta a motivat că UCMR este organism de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor de opere muzicale. UCMR susține că a încheiat cu Blue Air Aviation un contract autorizație licență neexclusivă în aprilie 2015. Prin acest contract, UCMR a conferit transportatorului aerian, înainte de utilizarea operelor muzicale și în schimbul plății remunerație corespunzătoare, dreptul de a comunica public opere muzicale în 14 aeronave.
Contractul a fost încheiat pentru perioada 01.05 - 31.05.2015 și reînnoit pe termene lunare succesive.
"Pârâta, a susținut reclamanta, este o persoana juridică ce desfășoară activități de transport de pasageri. Mijloacele de transport (aeronave) ale pârâtei sunt dotate cu aparate și instalații în scopul comunicării către public de înregistrări sonore și/sau producții audiovizuale cuprinzând și opere muzicale. Comunicarea publică a operelor muzicale în mijloacele de transport (aeronave) reprezintă comunicare publică în scop ambiental. Potrivit contractului autorizație licență neexclusivă, în schimbul autorizării acordate contractual, privind utilizarea operelor muzicale prin comunicare publică, pârâta are obligația de a plătii UCMR o remunerație de 2.800 lei/lună plus TVA (200lei/aeronavă plus TVA). Începând cu luna mai 2017, a arătat UCMR, Blue Air Aviation nu și-a mai îndeplinit obligația de plată a remunerației", se arată în cererea înaintată instanței.
UCMR a mai susținut că Blue Air Aviation exploatează un număr mai mare de aeronave. Astfel, numărul total estimat al aeronavelor exploatate de compania aeriană este de 28, din care doar jumătate fac obiect la contractul de autorizație licență neexclusivă.
"Din acest motiv, pe lângă obligația contractuală de plată a remunerației datorată în schimbul autorizării comunicării publice a operelor muzicale în 14 aeronave, Blue Air Aviation datorează UCMR despăgubiri reprezentând triplul remunerațiilor corespunzătoare pentru comunicarea publică a operelor muzicale în alte 14 aeronave, pentru perioada martie 2015 - februarie 2018 (36 de luni). Remunerația lunara este de 2.800 lei plus TVA (200 lei plus TVA/aeronavă). Suma de 302.400 lei ((36 luni X 2800 lei) X3) plus TVA reprezintă valoarea prejudiciului datorat de Blue Air pentru comunicarea publică în perioada martie 2015 - februarie 2018 în cele 14 aeronave pentru care nu a încheiat contract autorizație licență neexclusivă", se mai arată în cererea înaintată instanței.
În replică, Blue Air a cerut instanței să respingă cererea UCMR, motivând că UCMR nu a transmis nicio factură care să arate o obligație de plată în sarcina societății.
"Dând dovada de diligență și de bună-credință, în luna martie 2018, compania a solicitat o fișă contabilă din partea UCMR pentru a efectua o verificare a soldului, moment în care Blue Air a constatat că nu avea restanțe la UCMR, ambele fișe contabile având sold 0. Nu a mai primit nicio altă comunicare/somație/notificare de la reclamantă. În data de 03.04.2018, instanța de judecată a comunicat prezenta acțiune prin care UCMR pretinde că Blue Air datorează sume de plată având în vedere că difuzează opere muzicale în aeronavele pe care le operează", se arată în motivarea unei hotărâri a instanței din aprilie 2019.
Blue Air susține că a primit 5 facturi din partea UCMR, pe care le-a achitat.
În privința penalităților de întârziere, transportatorul aerian mai susține că în cuprinsul niciuneia dintre cele cinci facturi nu sunt cuprinse astfel de sume.
"Cu privire la plata remunerațiilor solicitate pentru cele 14 aeronave pentru care nu s-a solicitat emitetrea unei autorizații neexclusive, Blue Air susține că atât timp cat nu s-a dovedit că pe cele 14 aeronave nelicențiate s-a difuzat o operă muzicală în scop ambiental, solicitarea este nedovedită. UCMR nu aduce nicio dovadă în sprijinul solicitării sale, ci afirmă ca dacă s-au solicitat licențe pe 14 aeronave, atunci cu siguranța și pe restul aeronavelor se difuzează opere muzicale în scop ambiental și drept consecința trebuia să fie solicitate licențe", se mai arată în motivare.
Instanța a respins argumentele invocate de Blue Air și a arătat că "dotarea mijloacelor de transport cu dispozitive care permit comunicarea publică a operelor muzicale în scop ambiental dă naștere unei prezumții simple de folosire, impunându-se concluzia că fiecare aeronavă dotată cu instalație de sonorizare folosește acest dispozitiv pentru comunicarea publică indicată, nefiind necesară o probă suplimentară sub acest aspect".
În ceea ce privește celelalte 14 aeronave pentru care nu s-a încheiat contract, Tribunalul București a arătat că devin incidente în cauză o serie de prevederi din Legea 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, precum și Metodologia publicata prin decizia ORDA nr. 198/2012.
"Ca urmare a conduitei ilicite a Blue Air, UCMR nu încasat de la companie remunerațiile reprezentând drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale datorate pentru comunicarea publică a operelor muzicale în scop ambiental. Astfel, instanța constată că sunt întrunite în cauză, cumulativ, condițiile angajării răspunderii civile delictuale a pârâtei (...) constând în neplata remunerației datorate pentru utilizarea operelor muzicale, prin comunicare publică în perioada de referință, în absența licenței neexclusive pentru comunicarea publică a operelor muzicale în scop ambiental, prejudiciul, reprezentat de daunele materiale produse reclamantei ca urmare a săvârșirii faptei ilicite, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicita și prejudiciul cauzat, precum și vinovăția, rezultată din atitudinea culpabilă manifestată de Blue Air în săvârșirea faptei ilicite. Specificul activității comerciale a pârâtei conduce la concluzia că aceasta a acționat cu vinovăție, sub forma intenției, întrucât avea cunoștință de faptul că încalcă drepturile patrimoniale de autor de opere muzicale ca urmare a comunicării publice în scop ambiental", se mai arată în motivare.
Blue Air a fost înființată în 2004 și s-a dezvoltat de-a lungul anilor devenind un operator aerian paneuropean, cu baze operaționale în România, Cipru, Italia și Marea Britanie.
Afacerea a fost lansată de Nelu Iordache, condamnat însă în decembrie 2017 la șase ani și trei luni de închisoare în dosarul privind deturnarea fondurilor pentru primul tronson al autostrăzii Nădlac - Arad, în care a fost înregistrat un prejudiciu de 1,2 miliarde de lei în dauna CNADNR, a unei bănci și a unei firme de construcții din Spania.
La acest moment, controlul este asigurat de Rada Cristian și Marius Puiu Mihail (director general), ambii cu câte 45%.
În 2016, Blue Air a devenit cea mai mare companie aeriană românească, depășind în premieră compania de stat Tarom după numărul de pasageri transportați. Compania low-cost operează zboruri către circa 100 de rute, din 16 țări, având opt baze operaționale, în București, Bacău, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Larnaca, Liverpool și Torino. Compania țintește afaceri anuale de 400 milioane euro și aproximativ 5 milioane de pasageri transportați. Anul trecut, cu circa 1.240 de angajați, compania a avut afaceri de 1,9 miliarde lei (403 milioane euro), dar cu o pierdere de 149 milioane lei, la un provizion de 49,7 milioane lei.
