Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a avertizat că politicile de stimulare economică ale Guvernului aduc creștere pe termen scurt, dar că istoria arată că dezechilibrele create aduc apoi corecții dureroase.
Isărescu atrage din nou atenția la dezechilibrele externe create după stimularea fiscală a Guvernului, care au adus o creștere economică record în Uniunea Europeană, dar și o adâncire a deficitului comercial, o devalorizare a leului și o creștere a prețurilor.
Kasparov vine în premieră în România. Detalii AICI
“Din ‘90, țara aceasta are numai deficite comerciale. Noi n-am reușit să sărim dincolo, precum Ungaria. S-au mărit deficitele și au ajuns la un miliard de euro pe lună. Dacă o ținem așa, unde ne ducem?”, a declarat Isărescu la conferința anuală a Asociației Analiștilor Financiar Bancari.
Guvernatorul spune că s-a stimulat prea mult consumul în România, lucru vizibil din importurile ridicate de bunuri de consum și că BNR nu este împotriva unei stimulări, ci că discuția este una de dozaj.
“Cum poate cineva să fie împotriva creșterii nivelului de trai?! Noi vorbim de dozaj, cu cât poată să crească pentru ca la momentul critic să nu trebuiască să pui frână bruscă”, a explicat guvernatorul.
Isărescu a povestit o întâlnire din anii `90 dintre Michel Camdessus, fostul director al Fondului Monetar Internațional din perioada 1989-2000, și un demnitar român pe care nu l-a numit, din perioada în care guvernul promova tot politici de creștere prin deficit bugetar.
“O mașină se conduce, cum zicea domnul Camdessus, venind în România în `94... să vedeți că e boală veche această neînțelegere.... și atunci ziceau: să ne crească nivelul de trai, că Revoluția Română a fost cu sânge și îi tot explica, iar domnul Camdessus i-a spus demnitarului înalt cu care avea discuția... eu eram lângă dânsul ca persoană care răspundea de Fondul Monetar Internațional: domnul X, mașina se conduce și cu frână, nu numai cu accelerație. Poate că a înțeles dânsul, dar uite că n-a înțeles societatea românească”, a spus Isărescu.
Guvernatorul a făcut trimitere și la perioada de dinainte și de după declanșarea crizei economice, când până în 2008 Guvernul cupla creșterea economică ridicată cu un deficit bugetar ridicat, pentru ca apoi să urmeze o perioadă de austeritate, cu creșteri de taxe și tăieri de salarii.
“E foarte simplu să dai și să dai mult. Problema apare când trebuie să iei. Și cine ia măsurile ca să se ia și cum încep discuțiile astea care durează ani de zile... că unii au dat și alții au luat. Și dacă o asemenea discuție e sănătoasă pentru societate și dacă ea produce ceva pozitiv”, a declarat Isărescu.
El a adăugat că România trebuie să învețe din istorie, care se tot repetă, așa cum au învățat într-un mod brutal țările Vestice.
“De câte ori trebuie să dăm cu capul? Societatea occidentală, ca și România, a dat cu capul în anii 20-30, când politicile au fost pro-ciclice. Au stimulat prea mult creșterea în anii 20 și apoi au apăsat prea mult pe frână în anii 30. Ce a învățat societatea occidentală? Că din asemenea situații care accentuează ciclul, ies războaie, ies dictaturi, democrația pierde și pierde și populația. Câștigurile sunt pe termen scurt”, a amintit Isărescu.
Guvernatorul mai spune și că România s-a dezvoltat mereu în salturi urmate de crize, astfel că pe termen lung am rămas pe ultimele locuri în Europa.
“Când faci trendul pe termen lung, constați că n-au recuperat din decalaje. Pierd. Noi ar trebui să mai învățăm și din istorie. De 100 și ceva de ani toate ciclurile au fost că România a crescut mai mult decât media europeană pe o perioadă de 10-15 ani, apoi a intervenit ceva și ne-am pomenit iar în coadă”, a explicat Isărescu.
România îndeplinea criteriile de convergență pentru adoptarea euro în anii trecuți, însă politicile guvernamentale au mers apoi împotriva stabilității macroeconomice, a explicat Isărescu.
“În momentul în care am îndeplinit Criteriile de la Maastricht. Când am îndeplinit criteriile, în 2015, 2016, și ne-a fixat și obiectivul 2019, am luat măsuri în direcția exact opusă”, a spus guvernatorul băncii centrale.
România a trecut de la o situație în care cursul tindea să se aprecieze, în primăvara acestui an, la o situație în care leul scade în valoare față de euro, iar Isărescu a explicat că acesta este efectul dezechilibrului contului curent, ca urmare a creșterii consumului, stimulat de salariile crescute la stat.
“Unde vezi că s-a sărit calul cu salariile? La balanța de plăți, acolo se vede, aia nu minte”, a conchis Isărescu.
