O nouă analiză la care au participat peste 13.000 de persoane a relevat că modificările vaselor de sânge din creier, care pot crește riscul de accident vascular cerebral (AVC) și demență, sunt frecvente la persoanele cu o serie de afecțiuni cardiace, indiferent dacă au suferit sau nu un AVC.
O nouă cercetare, publicată miercuri în numărul din aprilie al revistei Neurology, este cea mai cuprinzătoare analiză sistematică de până acum a modificărilor „ascunse” care au loc în creier la persoanele cu o serie de afecțiuni cardiace, scrie News.ro.
Autorul principal, dr. Zien Zhou de la Institutul George pentru Sănătate Globală a declarat că identificarea acestor modificări ar putea juca un rol important în alegerea tratamentelor pentru acești pacienți.
„Deși persoanele cu boli de inimă au de două până la trei ori mai mare risc decât populația generală de a avea modificări ale sistemului vascular cerebral, acestea sunt adesea trecute cu vederea deoarece acești pacienți sunt supuși la imagistică cerebrală doar dacă au suferit un AVC”, a declarat el, conform unui comunicat al Institutului.
Acest lucru, spune cercetătorul, îi poate face pe acești pacienți să fie mai sensibili la riscul de hemoragii cerebrale cauzate de medicamentele utilizate în mod obișnuit pentru a trata sau preveni formarea cheagurilor de sânge.
Hemoragia intracraniană este o complicație care pune în pericol viața, fără tratament dovedit și cu o rată de supraviețuire de mai puțin de 50%, potrivit specialiștilor.
Se știe că modificările vaselor de sânge din creier care pot fi detectate doar prin imagistică cerebrală, cum ar fi infarctul cerebral silențios (SBI) și boala vaselor mici cerebrale (CSVD), apar mai frecvent la persoanele în vârstă sau la cele care suferă de hipertensiune arterială.
Deși nu sunt suficiente pentru a provoca simptome neurologice evidente, aceste modificări pot duce la deficite neurologice subtile și pot crește riscul pe termen lung de AVC sau demență.
Pentru a determina prevalența acestor modificări cerebrovasculare ascunse sau disimulate la adulții cu fibrilație atrială, boală coronariană, insuficiență cardiacă sau cardiomiopatie, boală cardiacă valvulară și foramen ovale patent (un orificiu în inimă), cercetătorii de la Institutul George au efectuat o meta-analiză a 221 de studii observaționale publicate între 1988 și 2022.
Constatările au arătat că la persoanele cu boli de inimă:
aproximativ o treime au avut orice formă de AVC silențios;
un sfert aveau lacune (mici cavități în care țesutul neuronal a murit după un blocaj sau o scurgere anterioară din arterele mici);
două treimi aveau leziuni ale substanței albe (deteriorarea învelișului protector din jurul fibrelor nervoase/demielinizare);
un sfert aveau dovezi de microsângerări simptomatice în țesutul cerebral;
peste jumătate aveau atrofie cerebrală (o micșorare a creierului din cauza pierderii neuronilor sau a conexiunilor dintre neuroni);
Prevalența acestor modificări cerebrale a fost, în general, aceeași între cei cu și fără un AVC recent și nu au existat diferențe aparente legate de sexul subiecților în rezultate.
Potrivit dr. Zhou, studiul a confirmat, de asemenea, că bolile de inimă sunt una dintre principalele cauze ale acestor modificări, reflectând „fragilitatea” creierului.
„Deși au fost propuse mai multe mecanisme potențiale ale asocierii dintre bolile de inimă și leziunile cerebrovasculare ascunse, cele două afecțiuni au factori de risc comuni, cum ar fi îmbătrânirea, hipertensiunea, diabetul zaharat de tip 2, hiperlipidemia și fumatul”, a declarat dr. Zhou.
El a mai precizat că este posibil ca o scădere treptată a debitului cardiac la unii pacienți cu boli de inimă să afecteze cantitatea de sânge care ajunge la țesutul cerebral, contribuind la modificările vasculare și la disfuncția cognitivă la acești pacienți.
„De asemenea, este posibil ca modificările ascunse ale creierului și disfuncția cognitivă să fie o consecință a unor mici cheaguri de sânge care călătoresc spre creier prin circulația arterială după ce s-au format în inimă”, notează el, precizând că sunt necesare mai multe cercetări pentru a analiza cauzele exacte ale acestor modificări cerebrale și implicațiile pentru gestionarea acestor pacienți.
„Trebuie să știm dacă efectuarea unui RMN suplimentar la cei luați în considerare pentru terapia anticoagulantă – care este necesară pentru majoritatea persoanelor cu afecțiuni cardiace – ar fi rentabilă în ceea ce privește prevenirea efectelor secundare nedorite”, a spus el.
El a mai subliniat că rafinarea riscurilor de apariție a cheagurilor cerebrale și hemoragiilor din cauza anticoagulantelor și utilizarea acestor informații pentru a face cea mai bună alegere de tratament ar putea îmbunătăți siguranța tratamentului pentru persoanele cu boli de inimă.
Institutul George pentru Sănătate Globală este un institut independent de cercetare medicală cu sediul în Australia, cu birouri în China, India și Marea Britanie. Institutul efectuează cercetări privind bolile netransmisibile, inclusiv bolile de inimă și rinichi, AVC și diabetul zaharat.
