Revelionul este sărbătorit în 38 de zone orare, iar între obiceiurile pe care oamenii din diferite părți ale lumii le adoptă de Revelion, sperând ca noul an să le fie unul bun, se numără bătăile în stradă, spargerea farfuriilor, arderea unor păpuși, dar și vizitarea și chiar dormitul în cimitire.
Samoa și Kiribati sunt primele teritorii care intră în 2018, la ora României 12.00, pe 31 decembrie, iar ultimele, insulele Baker și Howland, la ora României 14.00, pe 1 decembrie, scrie News.ro.
În total, pe glob, Revelionul este sărbătorit în 38 de zone orare. Odată cu România, noul an este întâmpinat în 32 de țări.
În Statele Unite ale Americii, Revelionul este sărbătorit cu mâncare și băutură din abundență, iar șampania, prăjiturile și boabele de fasole sunt considerate norocoase. Cel mai important eveniment al serii este, din 1907, petrecerea din Time Square (New York), la care participă sute de mii de persoane.
În Canada, în special în regiunea Quebec, în ajunul Anului Nou, oamenii merg pe malul râurilor unde fac petreceri și pescuiesc la copcă.
Grecii pun bani în prăjitura tradițională - vassilopitta - și spun că persoana care îi găsește va avea bucurii tot anul, iar copiii așteaptă să primească daruri în ghete de la Sfântul Vasile. Un alt obicei al grecilor este de a agăța ceapă la ușa de la intrare, aceasta simbolizând renașterea.
Și în Bolivia sunt puse monede în prăjituri, iar cei care le găsesc vor avea noroc tot anul care vine.
Francezii mănâncă clătite, iar danezii sparg farfurii de ușile caselor prietenilor și rudelor și sar de pe scaune la trecerea în noul an, pentru noroc.
Irlandezii, pentru a alunga spiritele rele, aruncă în pereți cu pâine, iar care își doresc noroc în dragoste în noul an își pun vâsc sub pernă.
În Țara Galilor, la miezul nopții, ușa din spate a casei este deschisă și imediat închisă, pentru a lăsa anul vechi să iasă și a da afară ghinionul. După a 12-a bătaie a ceasului, ușa din față este deschisă pentru a primi noul an și bucuriile pe care le va aduce.
În Scoția, cei care vin în vizită în noul an trebuie să aducă un cadou, în timp ce în Anglia, primul musafir care intră în casă trebuie să fie bărbat, să aducă pâine, băutură și cărbune.
În Bulgaria, Survaki - nume tradițional dat sărbătorii - este prilej de petrecere. Oamenii poartă haine noi, iar între bucatele tradiționale se află plăcinta cu brânză și răvașe și capul de porc.
Pentru noroc, în Ecuador și Panama, de noul an, sunt arse păpuși din hârtie și fotografii făcute în anul care tocmai se încheie. Într-un mic sat din Peru, oamenii se bat pentru a începe noul an cu toate problemele rezolvate. În Chile se obișnuiește vizitarea cimitirelor, și chiar dormitul în astfel de locuri.
În Ecuador mai există un obicei - persoanele care își doresc să călătorească mult în noul an obișnuiesc să plimbe valize goale. Columbienii au un obicei similar, cărându-și valizele de Revelion, cu aceeași speranță.
Argentinienii, mexicanii și spaniolii mănâncă 12 boabe de struguri, care reprezintă dorințele puse în ultimele secunde ale anului. Prin acest ritual, spun ei, atrag norocul. Îmbrăcămintea albă este și ea parte din ritual.
Și portughezii au un obicei asemănător. Ei înlocuiesc strugurii cu smochine, iar cele 12 fructe simbolizează tot atâtea dorințe care trebuie puse.
Brazilienii cred că lintea semnifică prosperitate. Astfel, ei pregătesc cu ocazia Anului Nou mâncăruri bazate pe acest ingredient. În ajun, preotese poartă haine în culori alb și albastru și oficiază ceremonii pe apă. O barcă plină cu bijuterii, lumânări și flori este ofrandă pusă pe apa oceanului pentru a aduce sănătate, bogăție și fericire.
În unele țări din America de Sud, lenjeria intimă colorată purtată de Revelion are rol determinant asupra anului care începe. Culoarea roșie înseamnă dragoste, auriul - bogăție și albul - pace.
În Turcia, în noaptea de Revelion se poartă lenjerie intimă roșie, pentru a atrage norocul.
Italienii mănâncă linte și obișnuiesc să arunci pe fereastră cupa din care au băut șampanie. În regiunea Napoli, pe ferestră se aruncă - de regulă - obiecte vechi, de la mobilier la veselă. Mobilierul vechi este aruncat și în unele țări din Africa de Sud pentru a întâmpina noul an.
Olandezii sărbătoresc ultima zi din an, dau foc brazilor care au fost împodobiți de Crăciun, în timp ce în Elveția și Austria oamenii celebrează ajunul zilei de Sfântul Silvestru, iar belgienii trebuie să aibă asupra lor câte o monedă, pentru un an nou îmbelșugat. Elvețienii mai au un obicei - la începutul noului an, ei pun înghețată pe jos.
Portoricanii aruncă apă cu găleți de la fereastre, pentru a alunga spiritele rele, la fel și thailandezii.
În Siberia, oamenii fac baie în lacuri înghețate. Rușii mai obișnuiesc să își „bea dorințele pentru noul an”. La miezul nopții, aceștia își scriu dorința pe hârtie, apoi îi dau foc, aruncă cenușa în pahar, după care o beau, înainte de a începe oficial noul an.
În Estonia hrana din belșug reprezintă abundența viitorului an, iar în Finlanda și Germania un experiment ce are la bază cositor topit poate prezice cum va fi noul an. În funcție de ce formă ia cositorul topit pus în apă rece, oamenii își pot da seama cum va fi anul.
În Ungaria, Anul Nou este sărbătorit cu friptură de porc sau piftie de porc, acest tip de carne, bogat în grăsime, simbolizând prosperitatea și bogăția. Carnea de pui și cea de pește sunt evitate la masa de Revelion, pentru că prin consumarea acestora se pierde norocul.
În Filipine, forma monedelor este transferată mâncării și accesoriilor. Totul trebuie să fie rotund.
De când au adoptat calendarul Gregorian, în 1873, japonezii merg la templu, se roagă, agață împletituri din sfoară la intrarea în case, zâmbesc și bat clopote de diferite dimensiuni de 108 ori.
Chinezii au un mod unic de a celebra Anul Nou. „Gung Hay Fat Choy” (The Spring Festival) este cel mai important eveniment în cultura chineză. Noul an este sărbătorit în prima zi din prima lună a calendarului chinez - o combinație între calendarul solar și lunar. Ușile caselor sunt vopsite în roșu, simbolizând fericirea și norocul. Ei ascund toate cuțitele, ca nimeni să nu se taie, pentru că asta ar putea ”tăia” norocul tuturor membrilor familiei în noul an.
Papa Inocențiu al XII-lea a decis, în 1691, ca data de 1 ianuarie să fie prima zi din an. Până la acest moment, Crăciunul era începutul de an, iar la popoarele din emisfera nordică, 1 martie era considerată prima zi.
Obiceiuri și superstiții de Anul Nou la români
Un obiect vestimentar roșu, bani în buzunar, vâsc, masa îmbelșugată, dar fără carne de pasăre, mersul cu Plugușorul și Sorcova se numără între superstițiile și obiceiurile românilor la trecerea dintre ani. Superstițiile spun că Anul Nou trebuie întâmpinat alături de familie și prieteni, iar pentru ca în următoarele 12 luni să fim sănătoși să dansăm în aer liber.
Plugușorul, Mersul cu Buhaiul, Jocul Caprei și Jocul Ursului aducătoare de fertilitate și Umblatul cu Sorcova pentru a transmite sănătate și tinerețe celor colindați marchează datina românească la trecerea dintre ani.
Potrivit unor superstiții ale românilor, pentru a avea noroc și belșug în noul an pe masă se pun struguri și smochine.
În noaptea dintre ani, se spune că este bine să avem bani în buzunar, dar și că nu este bine să dăm bani pe 31 decembrie și 1 ianuarie, ca să nu rămânem fără bani tot anul ce vine. În unele zone ale țării, femeile coc o pâine în care ascund bani, iar cel care găsește monedele va avea noroc de bani tot anul.
Pentru atragerea norocului, se consideră că este bine să avem vâsc pe masă, în noaptea de Revelion, dar și struguri și smochine, pentru belșug.
O altă superstiție legată de belșug, pe care mulți o și respectă, spune că este bine ca prima persoana care intră în casă în prima zi a Anului Nou să fie un bărbat brunet (se spune că blonzii și roșcații sunt aducători de ghinion, iar femeile de asemenea). Musafirul trebuie să intre în casă cu o crenguță de vâsc, pâine și sare.
În noaptea dintre ani se spune că este bine să purtăm ceva roșu, iar pe 1 ianuarie să avem haine noi, pentru noroc.
