Oamenii de știință au descifrat genomul cafelei arabica ajungând până la originile acesteia, o încrucișare naturală între alte două specii de cafea, produsă în urmă cu între 610.000 și un milion de ani, în pădurile din Etiopia. Conform constatărilor, această specie de cafea este mai veche decât specia noastră, Homo sapiens, apărută în Africa în urmă cu aproximativ 300.000 de ani, transmite Reuters.
Cercetătorii au secvențiat genomurile a 39 de soiuri de cafea arabica, inclusiv cele ale unui specimen din secolul al XVIII-lea, pentru a crea genomul de cea mai bună calitate de până acum al speciei, a cărei denumire științifică este Coffea arabica, arată Agerpres.
Oamenii de știință au descoperit, de asemenea, o regiune specifică din genom care ar putea fi esențială pentru reproducerea sau aplicarea tehnicilor de inginerie genetică în vederea creșterii rezistenței la boli.
"Arabica este una dintre cele mai importante culturi de bază din lume, constituind o mare parte din economiile agricole ale țărilor în care este cultivată", a declarat biologul specializat în evoluția plantelor Victor Albert de la Universitatea din Buffalo, New York, unul dintre conducătorii studiului publicat săptămâna aceasta în jurnalul științific Nature Genetics.
"Ea reprezintă o parte importantă a mijloacelor de trai ale micilor actori locali, nefiind cultivată și exploatată doar de marile companii. Cafeaua este o sursă bogată de antioxidanți și, bineînțeles, de cofeină - care mă ajută pe mine și pe restul lumii să rămânem treji", a adăugat Albert.
Cercetarea a demonstrat că populația speciei de cafea arabica a cunoscut ascensiunea, dar și declinul de-a lungul mileniilor, odată cu încălzirea și răcirea climei.
Cafeaua arabica a fost cultivată pentru prima dată de locuitorii din Etiopia și Yemen, răspândindu-se ulterior în întreaga lume.
"Cafeaua și omenirea sunt strâns legate de-a lungul istoriei. În multe state producătoare, cafeaua arabica reprezintă mai mult decât o cultură agricolă, ea face parte din cultura și din tradiția" țărilor, a declarat Patrick Descombes, expert în genomică la Nestle Research și profesor la Institutul Federal Elvețian de Tehnologie (EPFL), de asemenea conducător al studiului.
Potrivit constatărilor, cafeaua arabica prezintă o diversitate genetică scăzută din cauza unui istoric de consangvinizare și a dimensiunii reduse a populației sale.
Specia, sensibilă la dăunători și boli, poate fi cultivată într-un număr limitat de localități în care condițiile climatice sunt favorabile, iar amenințarea unor boli este mai redusă.
Cercetarea "deschide calea către noi abordări de creștere", care vor duce "la dezvoltarea de noi soiuri cu rezistență îmbunătățită la boli, la schimbările climatice și cu noi calități" în ceea ce privește aroma, a precizat Descombes.
Cafeaua este una dintre cele mai consumate băuturi din lume. Se estimează că sunt consumate zilnic 2,25 miliarde de cești de cafea. De asemenea, este una dintre cele mai tranzacționate mărfuri. Cafeaua arabica reprezintă majoritatea producției mondiale de cafea.
Potrivit cercetătorilor, cafeaua arabica s-a format ca urmare a unei hibridizări naturale între două specii, Coffea canephora și Coffea eugenioides. Specia canephora se numește cafea robusta, al cărei genom a fost secvențiat în 2014.
Robusta este folosită de obicei sub formă de cafea instant, în timp ce arabica este considerată o cafea cu aromă superioară, fiind apreciată în general pentru gustul său mai echilibrat și mai fin. Specia robusta este originară din pădurile din Africa ecuatorială.
"Robusta este cunoscută și pentru că este destul de rezistentă la principalii dăunători și boli ale cafelei - de aici și numele său robusta, de la robust", a spus Descombes.
Specia de cafea eugenioides crește la altitudini mari, în Kenya.
Specimenul din secolul al XVIII-lea secvențiat în cadrul studiului provine dintr-un eșantion păstrat la Londra, folosit de naturalistul suedez Carl Linnaeus pentru a denumi specia Coffea.
"Am reușit să-i secvențiem genomul și, de fapt, am descoperit că acesta nu e prea apropiat de varietățile cultivate în prezent", a notat Victor Albert.
