Un segment al unei rachete spațiale chineze, lansată duminica trecută, a reintrat în mod controlat în atmosferă și s-a dezintegrat deasupra Oceanului Indian, confirmă Agenția Spațială chineză, iar oficiali americani reproșează Beijingului faptul că nu a împărtășit informații despre această cădere posibil periculoasă, relatează AFP.
Agenția a publicat pe contul oficial de WeChat coordonatele impactului - în Marea Sulu, la aproximativ 57 de kilometri în largul coastei de est a Insulei Palawan, în Filipine, scrie News.ro.
”Majoritatea dispozitivelor acesteia au fost distruse” în timpul coborârii rachetei, care a fost folosită duminica trecută la lansarea celui de-al doilea dintre cele trei module de care China are nevoie pentru a-și completa nou Stație Spație Tiangong, care urmează să fie complet operațională până la sfârșitul anului.
Reintrarea în atmosferă a rachetei a fost anunțată cu câteva ore mai înainte de către armata americană.
”Comandamentul Forței Spațiale confirmă că racheta (de tip) Long March-5B a Republicii Populare Chineze a reintrat în atmosferă deasupra Oceanului Indian la 30 iulie”, la ora 16.45 GMT (19.45, ora României), a anunțat armata americană într-un mesaj postat pe Twitter.
Agenția Spațială din Malaysia a anunțat că a detectat fragmente ale rachetei pe cale să ardă și care apoi au căzut în Marea Sulu, la nord-est de Insula Borneo.
”Fragmente ale rachetei au luat foc la intrarea în spațiul aerian terestru, iar fragmente în flăcări au traversat spațiul aerian malaysian și au fost detectate în mai multe zone, în timp ce traversau spațiul aerian al statului Sarawak”, preciza ea.
Racheta de tip Long March-5B nu a fost concepută pentru a-i fi controlată coborârea pe orbită, un lucru care a provocat critici, la fel ca la celelalte coborâri.
China ”nu a oferit informații precise despre traiectoria rachetei sale de tip Long March-5B”, a acuzat sâmbătă într-un mesaj postat pe Twitter directorul NASA, Bill Nelson.
”Toate națiunile care desfășoară activități spațiale trebuie să respecte practici exemplare”, pentru că orice cădere de obiecte de talie ”prezintă riscuri importante să provoace pierderi de vieți umane sau materiale”, a denunțat el, subliniind că împărtășirea informațiilor este ”esențială” în vederea unei ”utilizări responsabile a spațiului și asigurării securității oamenilor aici, pe Terra”.
Intrarea în atmosferă degajă o căldură uriașă și antrenează fricțiuni, iar segmente pot arde și se dezintegra, însă rachete mari, ca Long March-5B, pot să nu fie distuse complet.
Fragmentele unor astfel de rachete pot ajunge pe suprafața Pământului și cauza pagube sau pot face victime, în pofida faptului că acest risc este slab, având în vedere că planeta este acoperită în proporție de 70% de apă.
În 2020, fragmente ale altei Long March au căzut pe sate, în Coasta de Fildeș, și au cauzat pagube, însă nu și victime.
Gigantul asiatic investește miliarde de euro, de mai multe decenii, în programul său spațial.
Stația Spațială Tiangong este una dintre ”bijuteriile” acestui program.
China și-a trimis primul astronaut în spațiu în 2003.
Ea a depus, la începutul lui 2019 un dispozitiv pe fața ascunsă a Lunii, o premieră mondială.
În 2021, ea a făcut un mic robot să aterizeze pe Marte și preconizează să trimită oameni pe Lună la orizontul lui 2030.
