După ce a revendicat cu succes multe proprietăți și s-a judecat ani în șir cu statul român pentru revocarea donației marelui colecționar Krikor H. Zambaccian, nepotul acestuia, Marcel Zambaccian este urmărit penal pentru fals în acte.
Instanța a admis recent o plângere a Muzeului Național de Artă al României și a dispus trimiterea cauzei procurorului în vederea începerii urmăririi penale a nepotului lui Zambaccian pentru uzul unor documente de moștenitor false în procesul de revendicare a colecției Muzeului Zambaccian.
Colecția Zambaccian, una din cele mai valoroase din România
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Krikor H. Zambaccian (1889-1962) a fost unul din cei mai mari colecționari de artă români. Născut la Constanța, într-o familie de armeni, și-a cheltuit resursele financiare, dobândite ca om de afaceri de succes, pentru a colecționa lucrări ale celor mai valoroși artiști români și străini.
Pe lângă lucrările marilor artiști români, de la Teodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu sau Ștefan Luchian până la Nicolae Petrașcu, Iosif Iser, Camil Ressu sau Nicolae Tonitza, Zambaccian a reușit să adune cea mai valoroasă colecție de pictură franceză din România, care include lucrări de Delacroix, Corot, Renoir, Sisley, Pissaro, Cezane, Picasso, Matisse sau Utrillo.
Casa, care găzduiește în prezent muzeul ce îi poartă numele, a fost construită de Zambaccian pentru a expune această colecție, fiind deschisă din 1942, anul terminării ei, pentru amatorii de artă.
După război, în condițiile în care noul regim comunist rechiziționa, respectiv confisca, proprietăți, inclusiv colecții de artă, Zambaccian a decis în cele din urmă să doneze imobilul și întreaga colecție statului, pentru a asigura integritatea colecției. Zambaccian a făcut actul de donație, iar muzeul a fost inaugurat în în martie 1947, Zambaccian fiind decorat pentru donație chiar de Regele Mihai.
Corneliu Baba, Portretul lui Krikor H. Zambaccian. Sursa: CIMEC
După 1989 a fost pusă în discuție legitimitatea donațiilor făcute statului român de mari colecționari precum Krikor H. Zambaccian sau Iosif Dona. În cazul lui Zambaccian s-a vorbit atât de intenția sa mai veche de a face o donație statului român, dar și de faptul că o asemenea donație ar fi fost impusă de regimul politic de după război, care i-ar fi putut confisca în orice moment casa și colecția.
Încercările nepotului lui Zambaccian de a intra în posesia colecției
Nepotul după frate al colecționarului, Marcel Zambaccian, care se apropie de venerabila vârstă de 90 de ani, a revendicat după Revoluție mai multe proprietăți aparținând familiei Zambaccian, iar ulterior pe cele mai multe le-a vândut. Marcel Zambaccian a reclamat totodată în numeroase rânduri faptul că din colecția unchiului său ar fi dispărut mai multe lucrări, iar existența sau nu în continuare a în colecție a unor lucrări a fost obiect de polemică între el și conducerea Muzeului Național de Artă, de care aparține Muzeul Zambaccian.
În 2009 Marcel Zambaccian a acționat în instanță statul român, prin Ministerul Culturii și Ministerul Finanțelor Publice, precum și Muzeul Național de Artă al României, solicitând revocarea donației făcute de unchiul său.
Procesul este în curs de desfășurare, dar, după ce în mod frecvent a fost acuzat de fraude de către conducerea Muzeului Național de Artă, Marcel Zambaccian a ajuns să fie chiar cercetat penal pentru faptul că ar fi vrut să dovedească prin acte false calitatea de moștenitor în acțiunea de revendicare a operelor de artă donate de unchiul său.
Astfel, Judecătoria Sectorului 1 a admis recent, în parte, o plângere formulată de către Muzeul Național de Artă al României și a dispus “trimiterea cauzei procurorului în vederea începerii urmăririi față de faptă, respectiv față de săvârșirea infracțiunii de uz de fals, constând în folosirea certificatelor de moștenitor falsificate” chiar în dosarul în care Marcel Zambaccian solicită revocarea donației unchiului său.
Decizia este definitivă, dar Marcel Zambaccian a recurs la o ultimă soluție, respectiv a solicitat în urmă cu o săptămână o contestație în anulare, pentru care deocamdată instanța nu a stabilit un termen.
Paul Cezanne, Portret de fetita, colecția Zambaccian. Sursa: CIMEC
Colecția românească a Muzeului a fost evaluată recent la peste 13 milioane de euro
Profit.ro a aflat din surse autorizate că, pe parcursul procesului intentat de Marcel Zambaccian, conducerea Muzeului Național de Artă a fost obligată să realizeze o expertiză actualizată a colecției Zambaccian.
În urma expertizei a rezultat că numai valoarea celor peste 200 lucrări de pictură, grafică și sculptură de autori români se plasează intre 13-14 milioane de euro.
Colecția “franceză” ar putea însemna dublarea sumei, având în vedere că doar prețul unui tablou de Picasso sau Matisse pornește de la câteva milioane de euro.
