Profit.ro a lansat seria de articole ”INVESTIM ÎN SPORT”, aducând în centrul atenției eforturile făcute de diversele companii și branduri pentru a susține sportul românesc, într-un context în care statul nu găsește întotdeauna resursele de care este nevoie pentru a avea performanță în domeniu. În episodul de astăzi – JYSK România.
JYSK, unul dintre cei mai importanți retaileri de mobilă și decorațiuni interioare din Europa, deținut de familia fondatorului, omul de afaceri danez Lars Larsen, a intrat pe piața din România în 2007, odată cu inaugurarea primului magazin la Oradea.
Investițiile companiei au mers nu numai în extinderea rețelei de magazine, care în prezent numără circa 140 de unități, ci și către sprijinirea sportului românesc. JYSK are o istorie de peste trei decenii în susținerea activităților fizice, începând cu Danemarca, iar mai apoi extinzându-și sprijinul și către celelalte țări în care mai este prezentă.
„Credem că sportul înseamnă în primul rând sănătate, iar o viață activă are un impact asupra stării de bine fizice și mentale. Atunci când am stabilit strategia noastră de sustenabilitate, am stabilit cinci domenii prioritare care influențează pe termen lung comunitățile: sportul paralimpic, mediul, sănătatea și educația copiilor, viața activă și case mai bune pentru toată lumea. Două dintre cele cinci cauze pe care le sprijinim țin de sport”, spune Raluca Dascălu, Communications Manager în cadrul JYSK România.
Încă din 2017 JYSK este sponsor principal al Comitetului Național Paralimpic Român, sprijinindu-i în fiecare an pe sportivii cu dizabilități pentru ca aceștia să beneficieze de condiții mai bune de antrenament și de fonduri pentru participarea la competiții naționale și internaționale.
„Sportul paralimpic este prima cauză socială în care JYSK a investit în Danemarca, începând cu anul 1989. În prezent, susținem sportivii paralimpici din Danemarca, Finlanda, Norvegia, Suedia, România, Republica Cehă, Slovacia, Canada, Insulele Feroe și Islanda.
În ceea ce privește cauza Viață activă, de patru ani sponsorizăm competiția Azuga Trail Race powered by JYSK, una dintre cele mai pitorești și populare competiții de alergare montană, care se adresează tuturor celor care iubesc mișcarea și muntele.
Anul acesta am adăugat o nouă competiție de trail running în lista proiectelor sportive sponsorizate de JYSK, Cernica Running Trails, și sperăm că vom atrage la start mai mulți oameni care vor să facă mișcare în natură. De asemenea, colegii noștri pasionați de fotbal participă la competiții de fotbal și am organizat și un campionat intern de fotbal, Cupa JYSK”, mai spune aceasta.
Comitetului Național Paralimpic are afiliate 42 de structuri sportive cu un efectiv de 277 sportivi activi competițional la 14 discipline sportive adaptate.
„Motivul pentru care sportul paralimpic este o cauză atât de importantă pentru JYSK este faptul că regăsim valorile noastre în valorile sportivilor cu dizabilități: mentalitatea de învingător, dedicarea, munca asiduă și puterea de a depăși toate obstacolele pentru a-ți atinge obiectivul.
De-a lungul parteneriatului nostru cu Comitetul Național Paralimpic Român am cunoscut sportivii paralimpici, iar admirația noastră față de ei a crescut și mai mult, pentru că sunt, cu adevărat, niște luptători și învingători. De asemenea, încercăm, alături de Comitet, să popularizăm sportul în rândul persoanelor cu dizabilități, pentru că știm de la parasportivi că sportul le-a dat încredere, i-a ajutat să fie mai activi, să socializeze și să aibă o viață mai bună”, precizează Raluca Dascălu.
Compania se concentrează și pe promovarea sportului de masă, de aceea a ales să investească și în două proiecte dedicate unei vieți active: Azuga Trail Race powered by JYSK și Cernica Running Trails.
„Azuga este o competiție care a popularizat alergarea montană în rândul celor care nu credeau că au forma fizică necesară pentru un concurs. Inclusiv colegi de-ai noștri au descoperit ce frumos este să practici un sport în natură, au început să se antreneze, au venit la concursuri și au fost foarte mândri de faptul că au trecut de linia de finish. Prima ediție a Cernica Running Trails va avea loc în luna noiembrie și sperăm că va aduce la start mulți pasionați de alergare”, afirmă ea.
JYSK România investește anual în sport peste 100.000 de euro.
„În general, investițiile în comunități, indiferent dacă este vorba despre sport, educație, sănătate sau mediu, sunt benefice atât pentru comunități, cât și pentru companie. Atunci când comunitatea în care activează este bine și nu are lipsuri, și companiei îi este bine.
După ce facem o oră de sport suntem mai bine dispuși, suntem mândri de noi, ne dorim să ne autodepășim, suntem mai motivați să facem mai multe lucruri și mai competitivi. Acesta este un alt motiv pentru care JYSK promovează practicarea sportului în rândul clienților și angajaților.
Sportul nu ne ajută doar să trăim mai sănătos, ci și să fim mai motivați, să avem mai multă încredere în noi, să ne clarificăm gândurile și planurile. Iar acestea sunt caracteristici pe care le căutăm la angajații și liderii JYSK”, explică Raluca Dascălu.
Ea mai adaugă și că sportul este un domeniu care are nevoie de resurse, de la baze sportive și cluburi pentru sportul de masă, până la fonduri pentru sportivii de performanță, care concurează cu sportivi din țări în care investițiile în sport sunt masive.
„Sponsorizările companiilor vin parțial în completarea unor lipsuri financiare, însă cred că un rol la fel de important al companiilor este cel de promovarea sportului. Din păcate, suntem un popor care mai mult privește sport decât îl practică.
Din lipsă de timp, de bani, de informații, de baze sportive, foarte puțini oameni practică sport în comparație cu alte țări. Și nu vorbim aici despre sportul de performanță, ci de sportul de masă, de sport ca activitate de recreere.
Un studiu Eurostat din 2019 arată că, în România, doar 6% din populația cu vârsta de peste 15 ani face mișcare cel puțin o oră pe săptămână. Bulgaria se află la 13%, Norvegia la 84%, iar media Uniunii Europene este de 44%. Așadar, trebuie în primul rând să promovăm mai mult sportul ca activitate de recreere”, mai spune aceasta.
Raluca Dascălu afirmă și că sportul românesc ar trebui să fie mai bine sprijinit și este foarte important ca sportul în general să fie susținut la nivelul vârstei școlare.
„Un copil care face sport va crește mai sănătos și va avea mai multe șanse să practice sport ca adult. Sunt însă prea puține baze sportive pentru copii, iar părinții care vor să își dea copilul la un sport trebuie fie să cheltuie mulți bani, fie să consume mult timp pe drumuri, pentru că bazele sportive sunt departe, sunt puține sau sunt învechite.
Gândiți-vă, de exemplu, că Bucureștiul nu a avut ani de zile un patinoar. Eu am făcut hochei pe gheață în liceu, pe vremea când încă funcționa patinoarul Mihai Flamaropol, și aș fi vrut să merg cu copilul la meciuri de hochei, așa cum mă duceau pe mine părinții când eram mică, pentru că gustul pentru sport se naște și atunci când ești spectator. Nu am avut unde. Acum avem un patinoar și chiar sper că vor funcționa acolo și cluburi de hochei și patinaj pentru copii”, precizează ea.
„Un proiect care mi-a plăcut foarte mult a fost Proiectul Hercules, realizat de Ministerul Sportului, acum Agenția Națională pentru Sport. În perioada vacanțelor, timp de o săptămână, copiii din toate județele puteau să încerce un sport gratuit. Chiar am apreciat inițiativa și am văzut că există oameni care își doresc să facă proiecte pentru copii, să crească baza de selecție pentru sportul de performanță și să încurajeze practicarea sportului”, completează Raluca Dascălu, care consideră că sportul trebuie sprijinit financiar, dar și că trebuie investit în crearea de mai multe baze sportive, în proiecte care să atragă copiii către sport și în strategii care să crească performanțele sportivilor țării.
„Iar persoanele cu dizabilități trebuie să știe că pot practica un sport, indiferent de dizabilitate. Pe site-ul Comitetului Paralimpic Român există o secțiune în care pot găsi o listă a cluburilor dedicate parasportivilor și pot încerca unul dintre sporturile de la aceste cluburi. Și sperăm că, în viitor, va exista și un centru paralimpic specific, după cum spunea doamna Sally Wood-Lamont, președintele Comitetului Național Paralimpic Român, unde să fie implicate Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și Agenția Națională pentru Sport”, afirmă ea.
