Urmează acum consolidarea și reabilitarea clădirii.
Hanul Solacolu figurează pe Lista Monumentelor Istorice ale Municipiului București. Clădirea se află într-o stare avansată de degradare, prezintă pericol major de prăbușire și se află în clasa de risc seismic I, potrivit referatului de aprobare a hotărârii.
VEZI MAI JOS VIDEO ȘI FOTO
Pentru conservarea acestui patrimoniu cultural național a fost necesară efectuarea în regim de urgență de lucrări de punere în siguranță și protejare, se menționează în document
"Am salvat de la ruină Hanul Solacolu! Îi vom reda frumusețea și-o vom transforma într-un spațiu superb, pentru comunitate", este transmis.
Construit în anul 1859 de frații Solacolu, hanul de astăzi a fost inițial prima fabrică de paste făinoase din București.
Fațada exterioară era prevăzută cu prăvălii, având deschidere pe artera cea mai comercială a Bucureștiului: Calea Moșilor sau Podul Târgului de Afară.
Ulterior, s-a transformat în han. În perioada comunistă, clădirea a fost naționalizată, iar după 2000 retrocedată proprietarului.
Cutremurele majore din anii 1940, 1977, 1986, 1990 au afectat drastic structura de rezistență a clădirii, încadrate în clasa I de risc seismic.
"Timpul și-a spus și el cuvântul. Celebrul „han” ajunsese o ruină, plină de gunoaie și de moloz. Ne-am dorit să îl salvăm, să îl recondiționăm și să îl redăm societății.
Astfel, în 2022 am făcut exproprieri, iar din 2023 Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic a început lucrările de punere în siguranță", arată Primăria.
A fost creat și un sistem de preluare a apelor pluviale. În același timp, 2.000 de tone de gunoaie au fost scoase de aici, pe perioada lucrărilor.
În prezent este pregătit un concurs internațional de soluții, pentru proiectare, împreună cu Ordinul Arhitecților din România. Câștigătorul va veni cu o soluție care să redea acestui imobil memoria urbană.
În paralel se lucrează la diagnosticarea arheologică și la analiza stratigrafică a terenului, la obținerea tuturor avizelor și autorizațiilor de construire, dar și la identificarea soluțiilor de finanțare nerambursabilă.
În acest han a locuit Liuben Karavelov, lider al emigrației revoluționare bulgare, în ajunul războiului ruso-româno-turc din anii 1877-1878, la care au participat și voluntari bulgari.
Acest lucru este menționat pe o placă comemorativă amplasată aici de amabasada Bulgariei.
După anii '90, clădirea a fost în grija Primăriei Capitalei fiind locuită de mai multe familii repartizate de fostul ICRAL sau care ocupau ilegal spațiul.
În 1997, aflat încă în proprietatea Primăriei Generale, hanul a fost introdus în Planul Național de Restaurare pentru reabilitarea centrului istoric.
În anul 2010, acoperișul clădirii s-a prăbușit.
În octombrie 2022 a început expertiza tehnică a clădirii, etapă care reprezintă primul pas din planul de restaurare.
Expertiza a fost finalizată în primăvara lui 2023.
Consiliul General a aprobat în noiembrie 2021 actualizarea costurilor pentru exproprierea hanului Solacolu de pe Calea Moșilor. Costul aferent exproprierii a scăzut de la 5,6 milioane lei la 4,5 milioane lei.
Edmond Niculușcă, directorul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, instituția care se va ocupa de conservarea clădirii, a anunțat în noiembrie 2021 ce vor cuprinde lucrările de punere în siguranță:
Asigurarea stabilității fațadei principale printr-un sistem de sprijinire exterioară, care să asigure circulația pietonală pe trotuarul Căii Moșilor în condiții de siguranță și, în același timp, să protejeze elementele decorative și/sau componentele artistice ale fațadei.
Schela va fi utilizată și în cercetarea necesară elaborării studiilor de fundamentare pentru proiectul de restaurare.
Asigurarea cursivelor corpurilor laterale prin elemente de sprijinire.
Concomitent se va începe evacuarea deșeurilor menajere și a molozului din curtea interioară, cu selectarea elementelor prăbușite, ce pot fi recuperate și integrate prin restaurare.
Se va acorda prioritate eliberării accesurilor în subsol.
Se vor sprijini bolțile peste pivnițe, cu prioritate în subsolul corpului principal.
Se va avansa pas cu pas, sprijinire cu sprijinire, de la intrarea în subsol, către pereții ce susțin fațada principală și calcanele.
După asigurarea subsolului și evacuarea molozului și deșeurilor din parter se vor executa eșafodajele de susținere interioare, sprijinite pe tălpi așezate peste pardoselile parterului.
Pentru corpul principal, peste nivelul cornișei se va executa o șarpantă provizorie, în două ape (pantă de aprox. 45%, posibil cu rupere de pantă), cu coama paralelă cu Calea Moșilor, cu o durată de viață de minim 5 ani.
Streașina va depăși planul vertical al fațadelor pentru a le proteja de apele pluviale.
Sistemul de fixare al acesteia va fi astfel propus, încât, la restaurarea monumentului, îndepărtarea șarpanetei și a învelitorii să se realizaze cu ușurință fără a provoca daune suplimentare materialului istoric.
Corpul lateral de vest se va asigura cu eșafodaje amplasate doar în interiorul proprietății, iar șarpanta provizorie propusă va fi realizată într-o singură pantă, cu scurgere spre curtea interioară.
Corpul lateral de est și corpul central se vor sprijini în mod similar, în evantai, de la locul de acces către pereții opuși, cu elemente de sprijin montate pe tălpi și cu grinzi la partea superioară, de la nivelurile inferioare către etaje.
Se va propune un sistem minimal, provizoriu, de jgheaburi și burlane.
Se vor asigura golurile de ferestre și uși și se va păstra și proteja tâmplăria existentă și sistemul de închidere al acesteia.
