Cineaștii români din spatele conceptului realizării primului serial despre geto-daci, ″Geții: Superstiții și Război″, Florin Anghel și Paul Arion, negociază preluarea și resuscitarea întregii rețele de cinematografe a istoricei Regii Autonome a Distribuției și Exploatării Filmelor (RADEF) RomâniaFilm din subordinea Ministerului Culturii, aflată în insolvență de peste 4 ani, conform datelor Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Lawrence Summers, fost secretar al Trezoreriei SUA, președinte al Universității Harvard și economist șef al Băncii Mondiale, cel care a anticipat actuala criză inflaționistă, deschide Gala Profit.ro. Premii speciale, într-un an special
La începutul anului 2018, Profit.ro anunța în premieră că, după Electrecord, prima casă de discuri românească, autodenumită "Coloana sonoră a României", pe piață din 1932, și RADEF a intrat în insolvență la cererea în principal a Fiscului, care are de încasat peste 25 de milioane de lei.
RADEF a pornit pe piață, după Revoluție, cu un portofoliu de circa 600 de săli de cinematograf și mii de angajați, iar la momentul insolvenței mai avea funcționale doar 16 cinematografe la nivel național, din care unul singur în București. "Ne trage mult în jos situația din trecut, partea politică nu s-a îngrijit pe parcursul anilor de sălile de cinematograf", declara pentru Profit.ro directorul general al Româniafilm, Adrian Mironescu.
Acum, compania celor doi cineaști români negociază preluarea rețelei de cinematografe.
″Suntem în prezent în negocieri pentru a prelua rețeaua românească de cinematografe a RADEF. Scopul este ca firma noastră să dețină 26 de locații de cinema în toată țara, din care 6 sunt complet retehnologizate, generând venituri de circa 200.000 de euro pe an, iar alte 20 așteaptă să fie upgradate tehnologic″, se afirmă într-un document al companiei analizat de Profit.ro.
Imagine din teaserul oficial al serialului ″Getae″. Sursă foto: captură YouTube
Administratorul judiciar al RADEF a precizat pentru Profit.ro că mai mulți investitori și-au exprimat interesul de a prelua rețeaua de cinematografe a Regiei.
Florin Anghel (40 de ani), este regizor, scenarist și producător, iar Paul Arion (45 de ani), care trăiește în Marea Britanie, este expert în efecte vizuale cinematografice, având la activ 5 premii Oscar, pentru realizările din peliculele Dune, Jungle Book, Blade Runner 1949, First Man și Tennet. Cei doi au fiecare câte 50% din capitalul companiei.
Anghel și Arion au înregistrat compania în România la ONRC la începutul lunii august, aceasta având un capital de pornire de 100.000 lei.
″Rețeaua de cinematografe deținută de statul român se află într-o condiție marginalizată din 2005. Nu s-au găsit cumpărători în ultimii 17 ani, în principal din cauza faptului că investitorii nu au experiență în acest domeniu. Aici intervenim noi″, se mai menționează în documentul citat, în care compania precizează că oferă investitorilor, în NFT-uri ale companiei, 50% din veniturile viitoare generate de cinematografe din vânzări de bilete la filme, food&drink, închirieri de săli pentru evenimente private etc.
De altfel, acesta este principiul de bază al business-ului, după cum este prezentat de fondatorii săi: în contul NFT-urilor achiziționate prin așa-numitele contracte inteligente, investitorii obțin dreptul juridic la 50% din încasările companiei. Alte surse de venituri ale acesteia ar urma să fie producția și distribuția de filme, precum și închirierea de studiouri de producție cinematografică.
NFT-urile oferite sunt disponibile în rețeaua blockchain Elrond, startup-ul crypto fondat și condus de antreprenorul român Beniamin Mincu. Firma celor doi cineaști români a vândut deja către investitori, prin contracte inteligente, o serie de NFT-uri, intitulată ″Snakes″, pe rețeaua Elrond.
Printre planurile de viitor, pe lângă proiecte cinematografice propriu-zise (Dacian Wars, Ready or Not, Nothing to be Afraid of, Strigoi, Posada 1330), se numără construirea de studiouri de producție pentru uz propriu și închiriere, inclusiv cu fonduri UE, lansarea unei platforme video streaming web 3.0 în rețeaua Elrond și chiar căutarea de finanțare la Bursa de Valori București (BVB) în schimbul unor acțiuni din companie.
Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor (RADEF) RomâniaFilm a fost înființată la începutul anilor ’50 ai secolului trecut, după naționalizarea cinematografiei românești. În urma Revoluției din decembrie 1989, RomâniaFilm a fost reorganizată ca regie autonomă în 1991, moment când avea un portofoliu de circa 600 de săli de cinematograf în toată țara și mii de angajați.
În urmă cu 4 ani, însă, mai erau funcționale doar 16 cinematografe ale Regiei, din care unul singur în București. "Ne trage mult în jos situația din trecut, partea politică nu s-a îngrijit pe parcursul anilor de sălile de cinematograf", declara pentru Profit.ro, la momentul intrării în insolvență, directorul general și administratorul special al RomâniaFilm, Adrian Mironescu.
În primăvară, creditorii au aprobat prelungirea planului de reorganizare a RADEF de la 3 la 4 ani, respectiv până în noiembrie 2024, prelungire confirmată de instanța de judecată.
Principala sursă de venituri a Regiei este închirierea și exploatarea imobilelor proprii, însă în primii doi ani de reorganizare încasările au fost mult sub așteptări, din cauza restricțiilor impuse de autorități ca urmare a pandemiei COVID-19.
Potrivit tabelului definitiv rectificat de creanțe, RomâniaFilm are în prezent datorii totale rămase de achitat în sumă de peste 30 milioane lei.
Pe de altă parte, cum a anunțat Profit.ro, moștenitorii foștilor patroni interbelici, totodată fondatori ai companiei confiscate în 1948 care a devenit ulterior RomâniaFilm, au inițiat o procedură de arbitraj internațional împotriva statului român la Comisia Națiunilor Unite pentru Legislația Comerțului Internațional (UNCITRAL). Aceștia reclamă faptul că România a refuzat să îi despăgubească pentru prejudiciile cauzate familiei lor prin exproprierea strămoașei RADEF, care se intitula atunci Cinegrafia Română (CIRO), nereușind să obțină compensații nici în sistemul românesc de justiție.
Acțiunea, aflată în curs de derulare, a fost intentată de frații Edward Sukyas (cetățean canadian) și Jak Sukyas (cetățean american), care reclamă încălcarea de către statul român a tratatelor reciproce de protejare a investițiilor semnate cu Canada și SUA prin neachitarea de despăgubiri pentru exproprierea CIRO.
