China plănuiește să lanseze săptămâna viitoare o misiune fără echipaj uman spre Lună care să aducă înapoi mostre de pe suprafața selenară, relatează Reuters.
Aceasta va fi prima încercare a unei națiuni de preluare de mostre de pe satelitul natural al Pământului în ultimele patru decenii, scrie News.ro.
Sonda Chang’e-5, botezată astfel după zeița chineză a Lunii, va colecta materiale care să îi ajute pe cercetători să înțeleagă mai multe despre originea Lunii și formarea ei. Misiunea va testa abilitatea Chinei de a preleva de la distanță mostre din spațiu, înaintea altor misiuni mai complexe.
Dacă se va încheia cu succes, China va deveni a treia țară care a adus pe Pământ probe de pe suprafața Lunii, după Statele Unite și Uniunea Sovietică, în urmă cu mai multe decenii.
De când misiunea Luna 2 a Uniunii Sovietice a ajuns pe suprafața satelitului natural în 1959, fiind primul obiect creat de om care a ajuns pe un alt corp celest, puține țări, între care Japonia și India, au lansat ulterior misiuni spre Lună.
În programul Apollo, în care au ajuns primii oameni pe Lună, Statele Unite au dus 12 astronauți pe parcursul a șase zboruri, între 1969 și 1972, care au adus pe Pământ 382 kilograme de rocă și sol.
Uniunea Sovietică a avut trei misiuni robotice de succes în anii 1970, care au colectat probe. Ultima, Luna 24, a extras 170,1 grame de probe din Mare Crisium, în 1976.
Sonda chineză, programată să fie lansată zilele viitoare, va încerca să colecteze 2 kg de mostre dintr-o zonă nevizitată până acum - Oceanus Procellarum.
Explorarea Apollo - Luna, „esențială pentru cunoștințele noastre, a fost făcută într-o zonă care reprezintă mult mai puțin de jumătatea suprafeței lunare”, a spus James Head, cercetător la Brown University.
Datele rezultate din misiuni ulterioare efectuate la nivel orbital au arătat o mare diversitate de tipuri de roci, mineralogii și perioade decât colecțiile Apollo-Luna, a mai spus el.
Misiunea Chang’e-5 ar putea ajuta la găsirea răspunsurilor pentru întrebări precum cât timp a existat activitate vulcanică pe Lună și când s-a disipat câmpul ei magnetic.
Odată ajunsă pe orbită, sonda ar trebui să trimită două vehicule. Un modul ar urma să sape și să transfere mostrele de sol și rocă unui vehicul care le va duce către modulul rămas pe orbită. Apoi, probele vor fi transferate într-o capsulă care va reveni pe Pământ.
China a aselenizat prima dată în 2013. În ianuarie 2019, sonda Chang’e-4 a ajuns pe partea îndepărtată a Lunii, înregistrând o premieră.
Pe parcursul următorului deceniu, China plănuiește să înființeze o bază robotică care să exploreze regiunea polului sudic. Aceasta ar urma să fie dezvoltată cu ajutorul misiunilor Chang’e-6, 7 și 8, până în 2030, și extinsă în anii 2030, înaintea trimiterii aici a unor echipaje umane.
Până în 2030, China vrea să obțină și probe de pe Marte. În luna iulie, a trimis o sondă fără echipaj uman spre Marte, aceasta fiind prima misiune independentă a sa către altă planetă.
