Suedia are o reputație globală de susținătoare a impozitelor ridicate și a egalității sociale, dar a devenit un punct de atracție european pentru cei foarte bogați, conform unui reportaj BBC.
Pe insula Lidingö există vile uriașe din lemn, roșii și galbene, situate pe stânci stâncoase, și vile albe minimaliste cu ferestre din podea până în tavan, arată G4Media.
La mai puțin de o jumătate de oră de mers cu mașina de centrul orașului Stockholm, acesta este unul dintre cele mai bogate cartiere din Suedia.
Konrad Bergström, antreprenor în serie, aprinde întrerupătorul de lumină din pivnița sa de vinuri, pentru a dezvălui cele 3.000 de sticle pe care le are depozitate acolo. „Bordeaux francez, asta îmi place”, spune el, afișând un zâmbet alb și strălucitor.
În altă parte, există o piscină în aer liber, o sală de gimnastică tapițată în piele de ren și un atelier devenit club de noapte.
„Am o mulțime de prieteni muzicieni, așa că punem multă muzică”, explică Bergström. El și-a făcut banii co-fondând afaceri, inclusiv o companie de căști și boxe, iar această casă este una dintre cele patru proprietăți pe care le deține în Suedia și Spania.
Nu este un stil de viață surprinzător pentru un antreprenor de succes, dar ceea ce ar putea surprinde observatorii globali este cât de mulți oameni au devenit la fel de bogați ca Bergström – sau chiar mai bogați – în Suedia – o țară cu o reputație globală pentru politica sa de stânga.
Deși în prezent la putere se află o coaliție de dreapta, națiunea a fost condusă de guverne conduse de social-democrați în cea mai mare parte a secolului trecut, aleși pe baza promisiunilor de a crește economia într-un mod echitabil, cu taxe care să finanțeze un stat social puternic.
Dar Suedia a cunoscut un boom al super-bogaților în ultimele trei decenii.
În 1996, existau doar 28 de persoane cu o avere netă de un miliard de coroane sau mai mult (aproximativ 91 de milioane de dolari sau 73 de milioane de lire sterline la cursul de schimb de astăzi), potrivit unei liste a bogaților publicată de fosta revistă suedeză de afaceri Veckans Affärer. Cei mai mulți dintre ei proveneau din familii bogate de generații întregi.
Până în 2021, existau 542 de „miliardari în coroane”, potrivit unei analize similare a cotidianului Aftonbladet, iar între ei dețineau o avere echivalentă cu 70% din PIB-ul națiunii, o măsură a valorii totale a bunurilor și serviciilor din economie.
Suedia – cu o populație de doar 10 milioane de locuitori – are, de asemenea, una dintre cele mai mari proporții de „miliardari în dolari” pe cap de locuitor din lume. Forbes a enumerat 43 de suedezi cu o valoare de 1 miliard de dolari sau mai mult în lista sa de bogați din 2024.
Aceasta echivalează cu aproximativ patru la un milion de locuitori, comparativ cu aproximativ doi la un milion în SUA (care are 813 miliardari – cei mai mulți dintre toate națiunile – dar în care trăiesc peste 342 de milioane de oameni).
„Acest lucru s-a întâmplat într-un fel de mod invizibil – încât nu ai observat cu adevărat decât după ce s-a întâmplat”, spune Andreas Cervenka, jurnalist la Aftonbladet și autor al cărții Greedy Sweden, în care explorează ascensiunea constantă a super-bogaților din Suedia.
„Dar în Stockholm, poți vedea bogăția cu ochii tăi și contrastul dintre oamenii super-bogați din unele zone ale Stockholmului și oamenii destul de săraci din alte părți.”
Unul dintre motivele pentru ascensiunea noilor super-bogați este scena tehnologică înfloritoare din Suedia. Această țară are reputația de Silicon Valley al Europei și a produs peste 40 de așa-numite start-up-uri unicorn – companii cu o valoare de peste 1 miliard de dolari – în ultimele două decenii.
Skype și Spotify au fost fondate aici, la fel ca și firmele de jocuri King și Mojang. Printre cele mai recente povești de succes la nivel mondial se numără start-up-ul de tehnologie financiară Tink, pe care Visa l-a achiziționat pentru aproximativ 2 miliarde de dolari în timpul pandemiei, compania de asistență medicală Kry și compania de e-scooter Voi.
La Epicenter – un spațiu comun de birouri – antreprenorul veteran Ola Ahlvarsson urmărește acest succes încă din anii 1990. El spune că, în Suedia, o reducere a impozitului pentru calculatoarele de uz casnic „ne-a conectat sau ne-a conectat pe toți mult mai repede decât în alte țări”.
El însuși un cofondator în serie, el subliniază, de asemenea, o puternică „cultură a colaborării” pe scena start-up-urilor, întreprinzătorii consacrați devenind adesea modele pentru următoarea generație de companii tehnologice și investitori în acestea.
Dimensiunile Suediei o fac, de asemenea, o piață de testare populară. „Dacă doriți să vedeți dacă funcționează pe o piață mai mare, puteți – cu costuri limitate și fără riscuri prea mari pentru brandul dumneavoastră sau pentru prețul acțiunilor dumneavoastră – să încercați lucruri aici”, spune Ahlvarsson.
Dar Cervenka susține că există o altă poveste care merită mai multă atenție – politicile monetare care, în opinia sa, au ajutat la transformarea țării într-un paradis pentru cei foarte bogați.
Suedia a avut rate ale dobânzii foarte scăzute de la începutul anilor 2010 până acum câțiva ani. Acest lucru a făcut ca împrumutul de bani să fie ieftin, astfel încât suedezii cu bani de rezervă au ales adesea să investească în proprietăți sau în investiții cu risc ridicat, cum ar fi start-up-urile din domeniul tehnologiei, multe dintre acestea crescând astfel în valoare.
„Unul dintre factorii importanți care au determinat această creștere uriașă a numărului de miliardari este faptul că am avut, timp de mai mulți ani, o inflație destul de puternică a valorii activelor”, spune Cervenka.
Deși persoanele cu venituri mari din Suedia sunt impozitate cu peste 50% din veniturile lor personale – una dintre cele mai mari rate din Europa – el susține că guvernele succesive – de dreapta și de stânga – au ajustat unele taxe într-un mod care îi favorizează pe cei bogați.
Țara a eliminat impozitele pe avere și pe moștenire în anii 2000, iar ratele de impozitare a banilor obținuți din acțiuni și din plățile către acționarii companiilor sunt mult mai mici decât impozitele pe salarii. Rata de impozitare a societăților comerciale a scăzut, de asemenea, de la aproximativ 30% în anii ’90 la aproximativ 20% – ușor mai mică decât media europeană.
„Nu trebuie să te muți din Suedia dacă ești miliardar astăzi. Și, de fapt, unii miliardari se mută aici”, spune Cervenka.
Înapoi pe insula Lidingö, Konrad Bergström este de acord că Suedia are „un sistem fiscal foarte favorabil dacă construiești companii”. Cu toate acestea, el spune că averea sa are un impact pozitiv, deoarece afacerile și casele sale oferă locuri de muncă pentru alții.
„Avem o bonă, avem un grădinar și oameni de serviciu… și asta oferă și mai multe locuri de muncă. Așa că nu ar trebui să uităm de modul în care construim societatea.”
Bergström subliniază că antreprenorii suedezi bogați și capitaliștii de risc își reinvestesc, de asemenea, din ce în ce mai mult banii în așa-numitele start-up-uri „de impact”, care se concentrează pe îmbunătățirea societății sau a mediului.
În 2023, 74% din toate finanțările cu capital de risc acordate start-up-urilor suedeze au mers către companii de impact. Acesta este cel mai mare procent din UE și cu mult peste media europeană de 35%, potrivit cifrelor furnizate de Dealroom, care cartografiază date despre start-up-uri.
Poate că cel mai cunoscut investitor de impact din țară este Niklas Adelberth, care a cofondat platforma de plăți unicorn Klarna. În 2017, el a folosit 130 de milioane de dolari din averea sa pentru a lansa Fundația Norrsken, o organizație care sprijină și investește în companii de impact.
„Nu am obiceiurile unui miliardar în ceea ce privește faptul că am un iaht sau un avion privat sau ceva de genul acesta”, spune Adelberth. „Aceasta este rețeta mea pentru fericire”.
Dar alții susțin că Suediei îi lipsește o dezbatere publică nuanțată despre bogăția miliardarilor, dincolo de o dihotomie bine-rău a modului în care antreprenorii își cheltuiesc averile.
O cercetare recentă a Universității Örebro a concluzionat că imaginea mediatică a miliardarilor suedezi este predominant pozitivă și a sugerat că averile lor sunt rareori explicate în contextul politicilor economice în schimbare ale națiunii.
„Atâta timp cât super-bogații sunt văzuți ca întruchipând idealurile erei neoliberale, cum ar fi munca asiduă, asumarea de riscuri și o atitudine antreprenorială, inegalitatea din spatele acestora nu este pusă la îndoială”, spune cercetătorul media Axel Vikström.
Cervenka adaugă că dezbaterile privind impozitarea celor foarte bogați nu sunt la fel de pronunțate în Suedia ca în multe alte țări occidentale, cum ar fi SUA.
„Acesta este un fel de paradox. S-ar putea crede că, având în vedere trecutul nostru – fiind percepuți ca o țară socialistă – acest lucru ar fi pe primul loc”, spune autorul. „Cred că are legătură cu [faptul] că am devenit mai degrabă o mentalitate de tipul „câștigătorul ia totul”.
„Că, dacă îți joci bine cărțile, poți deveni și tu miliardar… Și asta este o schimbare destul de semnificativă, cred, în mentalitatea suedeză.”
Lista bogătașilor din Suedia relevă, de asemenea, că bogăția națiunii rămâne în mare parte concentrată în mâinile bărbaților albi, în ciuda populației mari de imigranți din țară și a deceniilor de politici care au susținut egalitatea de gen.
„Da, este locul în care oamenii pot crea noi bani, pot crea noi bogății, dar este încă foarte închisă și standardele duble sunt destul de ridicate în ceea ce privește cine primește finanțare pentru ideile lor”, spune Lola Akinmade, o romancieră și antreprenoare nigeriano-suedeză. „Suedia este o țară incredibilă, care este un lider în multe privințe, dar există încă o mulțime de oameni excluși din sistem”.
