Concluziile puse de experții tehnici privind dinamica accidentelor rutiere sunt esențiale pentru judecători, arată magistratul Cristian Dănileț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit acestuia, apar destul de des situații în care una dintre părțile implicate în litigii legate de accidente rutiere reușește să influențeze experții să pună concluzii favorabile lor.
În România nu există o statistică certă a ponderii fraudelor în totalul dosarelor de daună înregistrate de firmele de asigurare, însă estimările arată că cel puțin 10% din plăți, adică peste 100 de milioane de euro, sunt generate de evenimente cu potential de fraudă.
Majoritatea fraudelor trec neobservate de departmentele de specialitate ale firmelor de asigurare, însă chiar și atunci când dosarele ajung în instanță, persoanele implicate au metode prin care încearcă să obțină o decizie favorabilă. O confirmă și judecătorul Cristian Dănileț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care face referire și la pregătirea de multe ori precară a experților tehnici.
“Ceea ce spun experții tehnici privind dinamica accidentelor este esențial căci eu, ca judecător, nu pot aprecia aspectele tehnice. Sunt însă cazuri când una dintre părți ajunge la expert pentreu a îl determina să dea anumite concluzii. Altădată experții nu sunt suficient de pregătiți sau folosesc softuri care nu sunt omologate”, apreciază Dănileț.
El spune că apar și situații în care magistrații sau avocații părților nu știu la ce fel de experți să apeleze. “Unii judecători sau avocați nu știu dacă expertiza tehnică auto se face la INEC sau de către experții privați autorizați”, arată judecătorul.
Informația poate reduce numărul fraudelor
Firmele de asigurare evită, de cele mai multe ori, să prezinte detalii despre situațiile în care ajung să fie victimele unor fraude. Informațiile publice despre acestea sunt generale și nu descriu situații sau metode concrete aplicate de clienții frauduloși. Asigurătorii spun că dezvoltarea bazelor de date care cuprind istoricul automobilelor și șoferilor i-a ajutat să reducă numărul tentativelor reușite de fraudă. "În ultimul timp, reușim să evităm majoritatea fraudelor. Avem la dispoziție baze de date cu milioane de automobile. Cinci dintre societățile active pe zona CASCO au construit și o bază comună. Operatorii reușesc să culeagă informații inclusiv despre service-urile unde au fost reparate automobilele sau despre eventuale anunțuri de vânzare din trecut.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Fabrica de încălțăminte care a ars la Jilava este asigurată, dar nu pentru incendiu Poate că ar trebui modificată și legislația, în așa fel încât să fie identificate cu succes automobilele care au avut daună totală și atunci când proprietarii lor solicită o poliță RCA", arată un specialist în daune auto.
Există, însă, și un revers al medaliei. Escrocii, spune sursa citată, au observat că asigurătorii au date elaborate cu referire la automobilele venite din spațiul european și, ca urmare, au început să aducă epave din Statele Unite ale Americii. Mașinile luate din SUA sunt mai întâi înmatriculate într-un stat membru al Uniunii Europene (de obicei Germania sau Italia), pentru a li se ascunde proveniența și, ulterior, sunt aduse în România.
Ele pot fi recunoscute după seria de șasiu specifică SUA. Și autoritățile și-au schimbat abordarea în ceea ce privește fraudele în asigurări. "În anii trecuți, polițiștii și procurorii abia dacă te băgau în seamă când veneai cu o plângere penală pentru fraude în asigurări, chiar dacă le puneai toate dovezile la dispoziție. Mai nou, am avut chiar situații în care ei au venit, din proprie inițiativă, și ne-au cerut documente în legătură cu potențiale fraude", arată un angajat al departamentului antifraudă al unei societăți mari.
Pe de altă parte, având în vedere impactul pe care îl poate avea asupra imaginii companiei un scandal public, sunt întâlnite destul de des și situații în care asigurătorul "cade la pace" cu clientul fraudulos. Dacă firma reușește să probeze suficient de convingător frauda, clientul cu probleme renunță de multe ori la pretențiile de despăgubire pentru a evita o condamnare penală.
Definiția daunei totale creează probleme de ambele părți
Profit.ro a mai arătat că fraudele în asigurări sunt luate în calcul și la nivelul Autorității de Supraveghere Financiară. Călin Rangu, directorul Direcției protecția consumatorului din ASF arată că de multe ori asigurătorii nu fac toate eforturile necesare pentru a duce la capăt dosarele de daună.
“Definiția noțiunii de «daună totală» lasă loc multor interpretări”, a spus Rangu. Potrivit acestuia, în contractele pentru asigurări CASCO există clauze care permit cu prea mare ușurință firmelor de asigurare să declare că un automobil a suferit daună totală.
"Am constat, uneori, că valoarea rămasă a elementelor neavariate ale autovehiculului (epave) este mare, aproape de suma asigurată, deși, prin declararea daunei totale, consumatorul este, practic, obligat să își înstrăineze vehiculul. Aceste aspecte sunt acoperite de clauze contractuale, deci prin semnătura celor două părți au fost asumate. Din păcate, însă, mulți consumatori semnează fără a cunoaște exact impactul anumitor prevederi", spune reprezentantul ASF.
Pe de altă parte, firmele de asigurare se confruntă cu mii de situații pe care le apreciază ca tentative de fraudă. Anul trecut, de exemplu, peste 2.000 de proprietari de automobile care au suferit la un moment dat daune totale au făcut solicitări pentru a cumpăra o asigurare CASCO. Potrivit legii, o mașină declarată daună totală nu mai poate fi repusă în circulație. Dacă aceste cereri ar fi fost acceptate, estimează specialiști citați de publicația 1asig, ar fi rezultat o expunere a asigurătorilor de peste 35 de milioane de euro.
Legea din România interzice repunerea în circulație a automobilelor care au fost declarate "daună totală".
