Guvernatorul Mugur Isărescu menționează creșterea deficitului de cont curent drept una dintre cele mai preocupante probleme ale Băncii Naționale. „Corecția nu se va putea face ușor și nu pocnind din degete”, spune Isărescu, care indică politica fiscală drept principala responsabilă pentru dezechilibrul extern. Dacă Guvernul nu ia măsuri, ar putea fi nevoie de o depreciere controlată a leului. „Nu avem încotro”, arată guvernatorul, care pe de altă parte susține că acum sunt presiuni pe aprecierea leului, pe fondul reorientării unor capitaluri speculative dinspre Turcia spre România.
Adâncirea deficitului extern este una dintre evoluțiile macro-economice des invocate de BNR în ultima perioadă, în condițiile în care deficitul de cont curent se apropie de un prag de semnal, pe fondul creșterii puternice a importurilor în ultimii ani.
„Deficitul de cont curent, apropiindu-se de 5%, ar putea să ne creeze probleme și de aceea vorbim. Este o problemă care ne preocupă. Corecția nu se va putea face ușor și nu pocnind din degete. Ia timp”, explică guvernatorul Isărescu, cu ocazia prezentării raportului anual al băncii centrale.
Leul s-a depreciat cu circa 2% la începutul anului, având cea mai slabă performanță din regiune. Moneda națională a recuperat ușor în ultima perioadă și s-a întors de la pragul din apropierea pragului de 4,8/euro spre 4,7euro. În primele 4 luni din 2019, deficitul de cont curent a crescut cu peste o treime față de aceeași perioadă din 2018.
Isărescu a prezentat un grafic cu evoluția monedelor din regiune între 2015 și 2018, care arată cea mai mare depreciere pentru leu, în comparație cu monedele Ungariei, Poloniei și Cehiei, dar cu o pantă mai lină, pe fondul unei volatilități mai reduse.
„Dacă noi am interveni pe piața valutară, ca să păstrăm o stabilitate relativă a cursului, cu o depreciere controlată... De ce depreciere controlată? Păi avem deficit de cont curent, deficit comercial, nu se micșorează. Am vrea cu toți să fie micșorat prin politici structurale, printr-o politică fiscală mai strânsă. Deficitul extern este egal cu deficitul bugetar plus deficitul sectorului privat. Avem 4-5 deficit extern, 3% deficit guvernamental, plus 1,5-2% deficitul sectorului neguvernamental”, explică Isărescu.
„Am vrea ca acel 3% să fie mai mic, cum este stabilit în programul de convergență, dar dacă acest lucru nu se întâmplă, nu avem încotro. Nu putem (sta) ca lucrurile să se deterioreze foarte rapid. Această relativă stabilitate, cu depreciere rezonabilă a cursului – sub 5% -, nu cred că iese dintr-un tipar. Poate dintr-un tipar învechit”, adaugă guvernatorul.
În acest moment există, însă, o tendință de apreciere a leului, pe fondul intrării de fonduri externe în contul de capital, îndeosebi plasamente speculative care caută diferențialul de dobândă, arată Isărescu. Banii ar veni din reorientarea investitorilor dinspre Turcia spre România.
„Date concrete – că capitalurile migratoare vin din Turcia spre România - nu avem. Aici e vorba de alt indicator, se numește nasometru – evaluezi în timp, e vorba de experiență. Nici un ban care vine în România nu se oprește la Otopeni și îi scrie pe frunte că e capital speculativ, e pe termen lung, și vine din Turcia sau din altă parte. Practic (capitalurile) nici nu vin din Turcia. Vin de la Londra și în loc să fie plasate în Turcia, se gândesc că acolo că e riscul prea mare, și se gândesc să-i ducă în România, că au dobânzi măricele și s-a îmbunătățit riscul de țară. Cam așa judecă”, susține Isărescu.
Guvernatorul avertizează din nou că nu dorește ca aceste intrări de bani să ducă la aprecierea leului, chiar dacă ar ajuta banca centrală să scadă inflația, pentru că ar duce la o deteriorare suplimentară a poziției externe.
Isărescu mai adaugă că este nevoie ca cel puțin o parte a autorităților să arate agențiilor de rating că există o preocupare privind deficitul de cont curent, altfel ar putea exista o înrăutățire a ratingului.
„Agențiile de rating nu se uită numai la cât e deficitul, se uită dacă conștientizezi, dacă e o instituție care știe, conștientizează și discută despre acest lucru. E foarte important”, explică guvernatorul.
Săptămâna trecută, Isărescu amintea că problemele financiare ale României au venit, în ultimii 30 de ani, pe fondul dezechilibrelor externe.
Isărescu a justificat din nou decizia băncii centrale de menține dobânda cheie la nivelul curent de 2,5% prin nevoia de a păstra diferențialul față de alte țări europene, în condițiile în care dobânzile au rămas negative, cu o inflație în jurul a 4%.
