Banca Națională a României vrea să păstreze un control strict al lichidității din sistemul bancar, ceea ce va împinge ratele din piață spre nivelul dobânzii Lombard de 3,5%, anunță guvernatorul Mugur Isărescu, care mai spune și că băncile vor fi nevoite, astfel, să majoreze dobânzile la depozite. Banca centrală va continua, în fapt, politica din ultima lună, în care am văzut o creștere a dobânzilor în piață, pe fondul unei presiuni asupra cursului de schimb.
BNR a decis, astăzi, menținerea dobânzii de politică monetară la 2,5% și păstrarea rezervelor minime obligatorii la nivelul actual. Banca centrală vine însă și cu o mențiune nouă în comunicatul Consiliului de Administrație, în comparație cu ședințele recente: „păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară”.
„Așa cum a trecut perioada dobânzilor negative, a trecut și perioada excesului de lichiditate (...) Nu este o speranță, este o decizie a Consiliului de Administrație de a ține controlul strict al lichidității pentru a duce dobânzile la depozite în sus”, spune guvernatorul.
Isărescu spune că acum băncile iau bani de la BNR cu 2,5% pe an sau cu 3,5% pe an, dacă apelează la facilitatea de creditare (Lombard). Pe de altă parte, băncile plătesc clientelei o dobândă medie la depozite de sub 2%.
Inflația a ieșit din nou din intervalul țintit de BNR de 1,5-3,5%, cu o rată anuală de 3,8% în februarie. Totodată, leul s-a depreciat cu aproape 2% de la începutul anului, iar BNR pare să protejeze acum un nivel de maximum 4,77 lei/euro.
„Controlul lichidității urmărește să stabilizeze și cursul. Să evite amplificarea tensiunilor pe piața valutară. Am observat o corelație între excesul de lichiditate și presiunile de pe piața valutară. Decizia are un fundament”, explică guvernatorul.
BNR nu a mai oferit băncilor lichiditate prin operațiuni repo din noiembrie 2018. Totodată, în ianuarie și martie a ținut licitații de atragere depozite. În februarie, băncile s-au finanțat cu o medie zilnică de 2,6 miliarde de lei prin facilitatea Lombard, cea mai mare sumă de după 2013. Deficitul de lichiditate din februariei s-a reflectat în creșterea dobânzilor medii din piața interbancară la circa 3,4%, foarte aproape de dobânda facilității Lombard. În martie dobânzile medii au scăzut spre 2,5%, însă observăm o creștere începând cu 25 martie, cu noua perioadă de constituire a rezervelor minime obligatorii.
Situația lichidității s-ar putea îmbunătății la finele lui aprilie, când Finanțele au de rambursat băncilor împrumuturi de 8,8 miliarde de lei.
Eugen Sinca, analist BCR, consideră că lichiditatea intrată în piață ar putea fi absorbită prin intervenții pe cursul de schimb (vânzări de valută de către banca centrală) și BNR ar putea trage banii prin operațiuni de atragere depozite.
„Astfel, vedem media dobânzilor din piață în jurul dobânzii cheie a BNR până la jumătatea anului și apoi aproape de 3% în partea a doua a lui 2019”, scrie analistul BCR.
Ciprian Dascălu, economist-șef ING România, consideră că guvernatorul a semnalizat o poziție de întărire a politicii monetare, inclusiv prin creșterea ratei cheie, dacă presiunile inflaționiste persistă, dar asta nu schimbă prognoza ING, care se așteaptă ca rata de politică monetară să rămână la 2,5% în acest an, nivel la care se află din mai 2018.
„BNR va utiliza, cel mai probabil, managmentul lichidității pentru a ține condițiile monetare mai stricte decât o reflectă rata cheie și costul carry-trade-ului la niveluri ridicate pentru a preveni deprecierea leului”, scrie analistul ING.
Guvernatorul Isărescu adaugă că BNR se uită și la situația din Europa, unde dobânzile băncilor centrale se află, în general, sub rata inflației, dar la un nivel mai mic decât cea din România. Pe de altă parte, spune Isărescu, dobânda BNR nu poate fi considerată prea ridicată dacă o comparăm cu cea a Rezervei Federale a SUA, aflată tot la 2,5%.
Isărescu spune că dobânzile la credite ar putea veni în jos doar în condițiile unei scăderi ale inflației.
