Cel mai puternic laser din lume, care se construiește lângă București, la Măgurele, este aproape finalizat. În aprilie, echipa de cercetători va începe testele, care vor dura doi ani. Investiția estimată la 300 de milioane de euro, finanțată din fonduri europene, va fi operațională în anul 2019, a declarat într-un interviu pentru News.ro profesorul Nicolae Zamfir, directorul proiectului Extreme-Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP) de la Măgurele.
140 de persoane lucrează în total la acest proiect, din care 120 sunt cercetători români și străini din întreaga lume, care au venit să lucreze la cel mai mare proiect științific în care este implicată România. Mii de componente sunt în prezent ansamblate pentru a alcătui proiectul care va repune România pe harta globală a cercetării.
Când va fi operațional, ELI-NP va fi cel mai important centru de cercetare științifică din România. Acesta va ajuta la descoperirea unor izotopi radioactivi care pot trata cancerul, de exemplu, sau va putea ajuta la identificarea completă a conținutului butoaielor cu deșeuri radioactive, fără a fi desfăcute, un lucru extrem de dificil în prezent.
- Reporter: În ce stadiu este acum acest proiect?
- Nicolae Zamfir: Anul trecut în luna mai a fost finalizată construcția clădirilor care vor adăposti laserul și timp de câteva luni, până în septembrie, au fost testate integral la toți parametrii. Dacă unul dintre parametrii nu era la nivel la care am cerut, am fi avut probleme ulterior. Clădirea a fost testată timp de patru luni, zi și noapte, la condiții deosebite, de temperatură, umiditate, la radioprotecție, la protecția câmpului electromagnetic, la antivibrații, la presiune. Toate testele au trecut. A fost instalat deja primul braț al laserului. În septembrie a început livrarea componentelor care vor alcătui laserul, au fost aduse mai ales din Franța. Au fost livrate majoritatea componentelor și toate pentru primul braț al laserului. Laserul se asamblează acum. De altfel, cea mai importantă parte a proiectului o reprezintă echipamentele. În luna aprilie începem testele. Aceste teste vor dura doi ani, iar laserul este programat să fie operațional în vara anului 2019.
- Reporter: Clădirea are autorizație de funcționare?
- Nicolae Zamfir: Da, clădirea are toate autorizațiile de funcționare.
- Reporter: Câte persoane lucrează acum la acest proiect?
- Nicolae Zamfir: Continuăm recrutările, de evaluare a angajaților, de angajări. Sunt circa 140 de persoane care lucrează în total la acest proiect, din care numai 20 reprezintă partea administrativă, restul, 120, sunt cercetători. Din cei 120, o treime sunt români din România, o altă treime sunt străini, iar cealaltă treime sunt români care au lucrat ani de zile în străinătate și au revenit în țară special pentru acest proiect, ei aflându-se în diverse stadii academice. Avem cercetători din Japonia, China, Coreea, India, Vietnam, Polonia, Turcia, Bulgaria, Germania, Franța, Marea Britanie, Spania, Italia, SUA, Canada.
- Reporter: Ce salarii au aceștia?
- Nicolae Zamir: E cel mai puternic laser din lume, avem cele mai performante echipamente, cel mai strălucitor fascicul Gamma. Ca să avem și rezultatele cele mai bune, la un proiect așa de grandios, trebuie să ai și oamenii cei mai buni și ca cercetătorii să fie plătiți pe măsură. Am primit aprobare de la Comisia Europeană și de la Guvern ca cercetătorii de la ELI să fie plătiți ca în alte centre de cercetare din lume, de exemplu ca la CERN, Geneva, în Elveția. Salariul net pe lună este astfel între 1.000 de euro pentru un asistent de cercetare, și 5.000 de euro pe lună, care e cel mai mare venit pentru un cercetător senior.
- Reporter: Întâmpină întârzieri acest proiect?
- Nicolae Zamfir: Au existat câteva luni de întârziere, la peste cinci ani de implementare a proiectului. Dar suntem în grafic.
- Reporter: Câți bani s-au investit până acum? A fost depășit bugetul?
- Nicolae Zamfir: Bugetul nu a fost depășit. Implementarea proiectului a început în ianuarie 2013 și până în prezent, deci după patru ani, s-au cheltuit circa două treimi din cele 300 de milioane de euro, adică aproximativ 200 milioane euro. În sensul în care pentru acești bani am făcut documentele pentru a obține finanțare de la Comisia Europeană, au fost trimise toate documentele pentru rambursare. Ne-am încadrat în sumă. Am cerut în 2015 o extindere de la Comisia Europeană și am primit aprobare după un an și jumătate. Am cumpărat o bucată de teren din banii institutului (Institutul de Fizică Nucleară Horia Hulubei, n.r.) care să ne scoată direct în centură, sunt 150 de metri. Aici, ca să ajungem la ELI, trebuie să trecem prin Măgurele. Și am cerut o suplimentare de la Comisia Europeană să putem amenaja și acea intrare și ne-a fost aprobată.
- Reporter: Ce se va întâmpla cu reactorul nuclear de cercetare de aici?
- Nicolae Zamfir: Reactorul este oprit și se decomisionează, e în proces de curățire, se închide. A început în 2010 și e planificat să se termine în anul 2018. A fost un proces lung. Guvernul a aprobat în 2009 alocarea sumei de 190 milioane lei pentru închiderea etapizată a acestui reactor de cercetare., este costisitoare această procedură. Acum e în faza în care se taie reactorul, pur și simplu se transformă în deșeu radioactiv. Iar ulterior clădirea în care acesta se afă va fi folosită de ELI-NP. Vom face un drum de acces, o galerie de legătură acoperită între ELI și clădirea reactorului. E păcat să nu folosim clădirea. De aici și diferența de preț, dintre costul estimat inițial de 293 milioane euro și cele 300 milioane euro. Atât am cerut la Comisia Europeană, ce nu apărea în proiectul inițial. Și Comisia ne-a aprobat.
- Reporter: La ce anume mai exact va folosi laserul?
- Nicolae Zamfir: În primul rând, acest centru este pentru cercetări fundamentale. Instrumentul este cu mult peste orice alt instrument existent în lume. Ne așteptăm la fenomene noi, să descoperim legi noi. Pot exista aplicații indirecte, de exemplu obținerea fasciculelor accelerate de protoni pentru a trata cancerul. Dar deocamdată sunt cercetări fundamentale până să obții acel fascicul de proton accelerat. Deci nu suntem în etapa în care să spunem că într-un an-doi, se descoperă tratament pentru cancer. Dar sunt și cercetări aplicative, de exemplu noi radioizotopi. Aceștia sunt izotopi, elemente care se numesc și radiofarmaceutice. Un exemplu este iodul radioactiv pentru tratarea glandei tiroide. Un alt izotop este cel de la tomografe. Și există posibilitatea să se obțină alte elemente care nu s-au obținut până acum ca să poate fi studiate ulterior pentru tratarea unor boli, de exemplu cancer, boli cardiovasculare, care se pot trata cu niște izotopi radioactivi. Noi vom face partea de cercetare ca să punem în evidență tehnologia.
Laserul va folosi la materialele care se folosesc în misiunile spațiale, care sunt trimise în perioade îndelungate de timp. Materialele din care sunt alcătuite aceste rachete, sateliți, își schimbă proprietățile, în urma bombardamentelor cu radiații cosmice. Deci e bine de știut cum să schimbă proprietățile. Iar la ELI se vor face simulări despre radiațiile cosmice și se vor face cercetări de materiale.
Mai sunt aplicații în gestionarea materialelor nucleare. Vom putea face o caracterizare a deșeurilor radioactive. Este o idee de acum 30 de ani, de folosire a unor fascicule accelerate de protoni de particule care să inducă reacții în deșeurile radioactive. Însă ideea nu a fost pusă în aplicare pentru că acceleratorul de particule ar costa prea mult și niciun stat nu își permite să investească aproape 1 miliard de euro într-un asemenea accelerator. Dacă se obțin fascicule accelerate de particule cu laserul, atunci acceleratorul va fi mult mai ieftin. Și va putea duce la transmutație, la modificarea componenței izotopice a deșeurilor radioactive.
Peste tot în lume există cantități impresionante de deșeuri radioactive. Deci nu poate fi pus la gunoi în mod normal. Și sunt țări, precum Germania, unde problema deșeurilor istorice nu este rezolvată. Sunt niște butoaie de 100-200 de litri și nimeni nu știe ce e în ele. Potrivit noilor reguli, nu poți depozita dacă nu știi ce este în ele. Dar procedura e atât de complicată încât face prohibitivă această analiză. Sunt țări cu sute de mii de astfel de butoaie. La ELI este propusă o metodă de a le caracteriza fără să le desfaci, care ar fi un mare avantaj.
Se pot descoperi lucruri noi. Istoria cercetării științifice în ultimii 60 de ani ne arată însă că realitatea a depășit cu mult previziunile. Sper că ELI nu va face excepție din acest punct de vedere.
- Reporter: Ce sperați să se întâmple odată ce proiectul va fi funcțional?
- Nicolae Zamfir: Sper ca după ce va fi inaugurat să fie ce ne-am propus. Sper să urmeze calea altor centre de cercetare din lume și să nu fie înghețat, ci să continue să se dezvolte. Și sper ca în jurul acestui centru să se transforme zona într-un parc tehnico-științific care să atragă firme de înaltă tehnologie și implicit să ducă la dezvoltarea zonei, iar Măgurele să fie mai frumos decât Băneasa și Otopeni.
