Proiectul de Hotărâre de Guvern privind noile condiții de achiziționare a patru corvete multifuncționale impune, printre condiții, furnizarea primei corvete în trei ani de la încheierea contractului, iar celelalte în termen de șapte, toate patru urmând să coste 1,6 miliarde de euro.
Ministerul Apărării Naționale a pus în dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului esențial de înzestrare ,,Corvetă multifuncțională”, scrie News.ro.
”Interesul esențial de securitate pentru statul român îl constituie consolidarea/ dezvoltarea pe teritoriul național, prin intermediul operatorului economic declarat câștigător, a unei capabilități industriale navale în domeniul militar, în care să se construiască și să se doteze o primă corvetă în intervalul de 3 ani și gruparea de 4 corvete într-o perioadă de maximum 7 ani, în vederea furnizării și intrării în înzestrarea forțelor navale române. Ulterior, această capabilitate navală de pe teritoriul național va trebui să fie în măsură să execute lucrările de mentenanță a corvetelor pe durata de viață a acestora, dar și lucrări de mentenanță pentru restul navelor din cadrul forțelor navale române, asigurându-se o creștere considerabilă a securității aprovizionării pe timp de pace, în situații de criză și la război”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de HG, care stabilește condițiile în care MApN va negocia și va încredința contractul pentru corvete.
CITEȘTE ȘI Steve Bannon, strategul-șef al lui Donald Trump, a plecat de la Casa AlbăValoarea totală a proiectului este de 1,6 miliarde de euro care vor fi plătiți în perioada 2018-2024,iar contractul va fi derulat prin intermediul Companiei Naționale ”Romtehnica”. ”Perioada de derulare a procedurii specifice nu poate depăși, în principiu, 240 de zile de la publicarea anunțului de participare. Autoritatea contractantă are obligația, în principiu, de a lua decizia privind atribuirea acordului-cadru / contractului multianual în cel mult 90 de zile de la data depunerii ofertei finale”, se arată în documentul citat.
Corvetele vor trebui să aibă un deplasament cuprins între 1600-3500 t, cu capabilități de luptă în cel puțin două domenii (luptă antiaeriană – AAW și lupta împotriva navelor de suprafață – ASuW / lupta antisubmarin – ASW) și sistem de management al luptei integrat cu sistemele de senzori și armament, inclusiv sisteme de rachete navă-aer/navă-navă.
”În momentul actual, forțele navale române au în înzestrare patru corvete, care sunt depășite din punct de vedere operațional și tehnic, cu interoperabilitate limitată în raport cu navele altor state membre NATO, având resursa de viață epuizată și dotare cu echipamente și tehnică de proveniență estică, a căror modernizare nu este fezabilă (...) Prin dotarea cu corvete noi, luându-se în considerare durata de viață a acestora de aproximativ 30 de ani, care poate fi prelungită ulterior prin modernizări succesive, se asigură forțelor navale române certitudinea operațională necesară pentru îndeplinirea corespunzătoare a misiunilor specifice pe termen mediu și lung”, motivează MApN necesitatea achiziției corvetelor.
De asemenea, este invocat și contextul internațional tensionat din zona Mării Negre: ”În prezent, regiunea extinsă a Mării Negre este caracterizată de acțiunile de încălcare a normelor de drept internațional, prin punerea în discuție a ordinii internaționale, conservarea conflictelor înghețate și intensificarea prezenței militare. Forțele navale române, pentru îndeplinirea misiunilor specifice în acest context politico-militar, trebuie să dispună de o structură de forțe modernă, credibilă și echilibrată în raport cu forțele navale ale celorlalte state riverane Mării Negre”.
Este menționată și o recomandare a CSAT către Guvern ca procedura specifică de atribuire a contractului ”să încurajeze implicarea capabilităților autohtone, cu participarea unor companii de prestigiu în domeniu pe plan internațional și atragerea acestora în procesul de modernizare și privatizare a industriei de apărare.”
Fostul ministrul al Apărării, Gabriel Leș, a declarat, pe 16 martie, la finalul ședinței de Guvern, că Hotărârea privind corvetele dată de cabinetul Cioloș anul trecut a fost abrogată și a dat asigurări că acestea vor fi construite tot în România, în urma unei noi negocieri, după ce procedura va fi avizată de Parlament, exprimându-și speranța că în a doua jumătate a anului să fie semnat un contract avantajos pentru construirea corvetelor.