Finanțele României nu au stat bine în ultimii trei ani, dar situația se va agrava după ce noua lege a pensiilor, care va duce la creșteri ridicate ale punctului de pensie, va produce efecte, arată Horia Braun Erdei, economist șef al BCR. Deficitul bugetului de stat va crește consistent în următorii doi ani și va ajunge la 5,4% în 2021, depășind pragul de deficit excesiv, estimează BCR, care nu se așteaptă ca politicienii să ia măsuri de austeritate suficiente în următorul an și jumătate, când vom avea trei rânduri de alegeri.
„Să spunem lucrurilor pe nume: situația bugetului public al României devine din ce în ce mai mult un motiv de îngrijorare”, scrie Horia Braun în raportul lunar al BCR Cercetare.
România înregistrează, începând cu fiecare an după 2015, un deficit al bugetului general consolidat de 3% din produsul intern brut, adică la limita stabilită de tratatele europene, peste care se declanșează procedura de deficit excesiv – aceasta poate aduce inclusiv sancțiuni financiare.
Peste situația fiscală la limită mai vin și noile modificări la Lega pensiilor. Din septembrie punctul de pensie va crește cu de la 1.100 de lei la 1.265 de lei, iar în 2020 avansul va fi de 40% la 1.775 de lei. Calendarul pentru 2021 prevede un punct de pensie de 1.875 de lei, adică cu 70% peste valoarea curentă.
„Impactul previzionat doar din creșterile punctului de pensie credem că va duce, în lipsa unor măsuri compensatorii, la creșterea deficitului general consolidat al bugetului public la circa 4% din PIB în 2020 și 5,4% din PIB în 2021. Acest impact ar putea fi amplificat de creșterea numărului de pensionari (mai ales în contextul creșterii raportului dintre pensii și salariul mediu, care ar putea duce la anticiparea unor decizii de pensionare), precum și de modificarea formulei de calcul a pensiilor publice, despre care inițiatorii legii pensiilor spun că ar avea un impact pozitiv asupra nivelului pensiilor”, scrie Braun.
Soldul bugetului general consolidat – ținte și solduri efective estimate în lipsa unor măsuri fiscale compensatorii (metodologie ESA2010, % din PIB). Sursa: BCR Cercetare
Cheltuielile mult mai mari cu pensiile nu sunt singurele care amenință situația bugetară, consideră Braun, care dă exemplul execuției bugetare foarte slabe din primele 5 luni, când deficitul a fost mai mare cu 80% comparativ cu perioada similară a anului anterior.
Mediul de afaceri a cerut ca statul să accelereze investițiile în infrastructură. Cheltuielile statului cu investițiile au crescut în primele 5 luni, comparativ cu perioada similară a anului trecut, însă creșterea a venit exclusiv din investițiile administrațiilor locale (+50%), în timp ce cheltuielile de capital de la bugetul administrației centrale au scăzut cu 15%, remarcă Horia Braun.
„Acest detaliu ar putea fi nesemnificativ, dacă nu am avea de-a face cu contextul unui istoric nu prea fericit al României în ce privește controlul central asupra cheltuielilor de la nivel local și mai ales de contextul apropierii alegerilor locale, care va pune și mai multă presiune asupra cheltuielilor la nivel local. Combinat cu contextul unui peisaj politic mai fragmentat ca urmare a alegerilor din luna mai, sper că sunteți de acord că menținerea unui control asupra cheltuielilor administrațiilor locale în linie cu obiectivele bugetare asumate la nivel consolidat va reprezenta o provocare majoră”, adaugă economistul BCR.
Analiza remarcă faptul că dobânzile cerute de investitori pentru finanțarea statului au crescut începând cu 2016 (sunt la cel mai ridicat nivel din regiune), concomitent cu deficitul bugetar și că scăderea randamentelor din ultimul an la titlurile scadente în 10 ani a fost mult mai redusă decât cea a dobânzilor din zona euro, astfel că diferențialul de dobândă se păstrează ridicat și este vânat de investitorii străini.
Deficitul bugetar și marja de risc asociată titlurilor locale românești. Sursa: BCR Cercetare
„Astfel, chiar dacă o aterizare dură a economiei și a activelor românești nu face încă parte din scenariul nostru de bază, datorită mai ales contextului extern extrem de acomodativ, e important să atragem atenția, în al doisprezecelea ceas, asupra importanței responsabilității fiscale și asupra faptului că confortul financiar se bazează mereu și întotdeauna pe încredere. În jocul de-a randamentele suverane, această încredere e strâns legată de echilibrul bugetar, iar o dată pierdut acest echilibru și încrederea ce se ține scai de el, recuperarea se face doar prin ani grei de ajustare (a se citi austeritate) fiscală”, conchide Braun.
BCR estimează o creștere economică de 4,5% în acest an și de 3,8% anul viitor și o inflație de 4%, respectiv 3% la finele lui 2020.
Analiștii Dorina Ilașco și Eugen Sinca remarcă, în același raport, răcirea consistentă a dinamicii industriei în mai (+0,2% an/an) și trecerea industriei prelucrătoare în teritoriu negativ (-0,3%), nu majoritatea ramurilor pe minus, cu excepția industriei auto (unde am avut o creștere a capacității de producție a uzinei Ford de la Craiova).
„Tendințele sunt îngrijorătoare și dacă privim România comparativ cu alte țări din Europa Centrală și de Est. O serie de industrii care fie scad la noi, fie cresc foarte lent (din nou menționăm mașini și echipamente dar și echipamente electrice) au o altă dinamică în Ungaria sau Polonia unde se manifestă o anumită rezistență la slăbirea cererii externe”, consideră analiștii.
Analiza remarcă și adâncirea deficitului comercial din ultima perioadă – principala preocupare a Băncii Naționale a României -, dar și că dinamica PIB va fi susținută în continuare de consum, cu o încetinire din 2020.
Cursul de schimb s-a depreciat după 2014 de la 4,4/euro la 4,7/euro cu un episod mai acut la începutul anului. Chiar dacă moneda națională a revenit dinspre 4,73 spre 4,71/euro în iunie, BCR nu consideră că există perspective pentru apreciere, dat fiind faptul că deficitul de cont curent duce la o cerere mai ridicată de valută în economie.
„Pentru viitor ne menținem opinia că leul va avea o tendință graduală de depreciere, cel puțin până când o parte din problemele economiei românești precum deficitul de cont curent și poziția fiscală slabă vor fi rezolvate”, arată analiștii.
BCR se așteaptă la o depreciere 4,77 unități/euro la finele anului, respectiv 4,87/euro la sfârșitul lui 2020.
