Instituția prin care se desfășoară în prezent majoritatea programelor guvernamentale de garantare, de la Prima Casă, până la cele dedicate IMM, va trece printr-o schimbare radicală, a anunțat ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici. Concret, FNGCIMM urmează să fuzioneze cu Fondul pentru Garantarea Creditului Rural (FGCR), un IFN mult mai mic, deținut majoritar de trei bănci private, care va absorbi însă instituția financiară nebancară mult mai mare a statului. Pentru a putea realiza acest lucru, statul urmează să cumpere patricipațiile celor trei bănci, care și-au arătat de mai mult timp disponibilitatea de a vinde și au reluat discuțiile concrete anul acesta cu Guvernul.
De ce preferă Guvernul această variantă de fuziune, în care principala instituție prin care a derulat până acum garanții, cu un portofoliu mult mai mare, va fi absorbită de o entitate de dimensiuni mult mai mici, pe care încă nici nu o deține? Ministrul Finanțelor spune că la FMGCIMM sunt probleme de management și de comportament nesatisfăcător în piață, în timp ce IFN-ul băncilor comerciale are un management mult mai bun. Conducerea la vârf a fondului a fost schimbată în luna februarie a acestui an, când președinte a fost numit Gheorghe Lăpădat, cel care condusese în ultimii 14 ani Fondul Local de Garantare din Craiova.
“Acest fond se va uni cu cel de la agricultură. Aici va fi o schimbare radicală, cele două vor fi unite, iar FNGCIMM fi absorbit de celălalt, pentru că celălalt, deși este mai mic, are management mai bun, în timp ce FNGCIMM nu se comportă în piață așa cum ar trebui, cum e în fișa postului”, spune Teodorovici. Ministrul Finanțelor a declarat, pentru Profit.ro, că fuziunea dintre cele două IFN-uri, între care există sinergii, urmărește creșterea eficienței activității acestora și a programelor de garantare.
Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) este deținut în prezent majoritar de trei bănci: BCR, BRD și Raiffeisen, cu participații egale, în timp ce statul deține doar o participație minoritară, prin Ministerul Agriculturii. Este primul fond de garantare din România dedicat agriculturii, fiind înființat în 1994, ca instituție privată, în urma negocierilor dintre Comisia Comunității Europene și Guvernul României. Inițial a fost societate pe acțiuni, iar din 2006 a devenit instituție financiară nebancară (IFN).
Obiectul de activitate al FGCR este asumarea de angajamente de garantare și emiterea de garanții, inclusiv pe seama fondurilor publice puse la dispoziție în principal de Ministerul Agriculturii, în scopul realizării producției agricole și piscicole de către fermieri și procesatorii, a investițiilor în agricultură, acvacultură, precum și pentru implementarea proiectelor cofinanțate din Programul Național de Dezvoltare Rurală și Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime.
În 20 de ani a acordat peste 118.251 garanții de 10,61 miliarde de lei, aferente unor finanțări de 15 miliarde de lei. Are încheiate convenții de lucru cu 23 de instituții finanțatoare. Pentru beneficiarii programului european PNDR 2007-2013, unde a fost unic gestioar al schemelor de garantare și finanțare, a acordat peste 3.000 de garanții în valoare de 4 miliarde de lei, aferente unor finanțări de 5 miliarde de lei. Potrivit reprezentanților institiuției, până anul trecut numărul cererilor de plată neonorate nu depășesc 8,67% din total, iar pentru acestea Fondul nu a pierdult niciun litigiu, cauzele fiind lipsa unor documente sau neîndeplinirea unor condiții din contractele de garantare.
Pentru cele trei bănci comerciale private acționare, deținerea de participații la un fond în care riscul de credit îl ia, de fapt, statul, nu a mai justificat, în timp, resursele alocate și complexitatea de management. Ca urmare, nemaiavând sens să le țină în portofoliu, și-au exprimat disponibilitatea de a le vinde statului. Discuțiile cu Guvernul au început de mai mult timp și s-au reluat mai concret la începutul acestui an.
După ce achiziția participațiilor BCR, BRD și Raiffeisen va fi finalizată, FNGR va fuziona cu FNGCIMM, urmând să absoarbă o instituție mult mai mare, potrivit ministrului Finanțelor.
Decizia de înființare a FNGCIMM, în 2002, a fost luată în urma unui studiu realizat de BRD, pe atunci consultant al ministerului de resort, care a arătat că un fond de garantare a creditelor pentru IMM cu acționariat de stat va permite susținerea acestui sector fără a greva datoria publică a țării. Beneficiara primei garanții acordate de fond, în același an, a fost BCR.
FNGCIMM acordă în prezent garanții pentru IMM (inclusiv în programul Start-up Nation), dar și pentru persoane fizice (în programele Prima Casă, cu peste 260.000 garanții acordate până acum, Prima Mașină și Investește în tine, cel din urmă derulat doar prin CEC Bank) și pentru beneficiari publici (scrisori de garanție în favoarea AFIR). Garantează, de asemenea, finanțări bancare pentru fermierii, în procent de până la 80% din valoare (max. 2,4 mil. Euro) acordate celor ce derulează proiecte de investiții prin PNDR 2014-2020 și POPAM 2014-2020. Acordă, de asemenea, garanții în baza adeverințelor APIA.
Creat cu scopul principal al garantării creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii, FNGCIMM a ajuns treptat să aibă concentrată cea mai mare parte a garanțiilor în Programul Prima Casă, destinat achiziției de locuințe de către persoane fizice. Astfel, până anul trecut, Fondul acordase 267.752 garanții și promisiuni de garantare în valoare de 23,7 miliarde de lei, programul Pima Casă continuând și anul acesta cu un plafon de 2 miliared de lei.
