Dacă datele semnal privind creșterea economică publicate luna trecută au surprins pozitiv piața, care se aștepta la un avans mai mic al PIB, detalii publicate vineri de Statistică au anulat entuziasmul. Investițiile scad în continuare și au o contribuție negativă la avansul economic, iar importurile ridicate continuă să afecteze negativ creșterea economică, nefiind acoperite de suficiente exporturi.
Statistica a confirmat creșterea economică de 1,4% în trimestrul 2 față de trimestrul 1 din acest an și de 4,1% față de T2 din 2017 pe serie brută și cu 4,2% pe serie ajustată sezonier.
Analiștii așteptau mai ales datele privind sursele creșterii economice, care în termen de dinamică au surprins pozitiv piața când au fost anunțate în estimarea flash din luna august. Însă sursele de creștere nu dau prea multe motive de optimism.
BCR și-a redus prognoza de creștere cu 0,3 puncte procentuale, la 3,8%, în timp ce ING Bank a revizuit tot la 3,8% prognoza de creștere, venind însă de la 3,5%.
Consumul se menține motorul creșterii, investițiile dezamăgesc
Pe partea de ofertă, industria și serviciile au adus cele mai importante contribuții la creșterea PIB real în trimestrul II, reprezentând 2,9 puncte procentuale din creșterea totală de 4,1%.
Pe partea cererii, formarea brută de capital fix a scăzut cu 3% față de 2017, ceea ce a dus la o contribuție negativă de 0,7 puncte procentuale la creșterea PIB anuală.
„O recuperare fragilă a investițiilor, care a început în a doua jumătate a anului 2017, face ca datele de astăzi să fie și mai dezamăgitoare, pe lângă nevoia ridicată a economiei românești de a face investiții noi în sectorul public și în cel privat”, scrie Eugen Sinca, analist la BCR.
“Investițiile continuă să dezamăgească, în pofida faptului că economia are nevoie mare de investiții publice, cât și private”, scrie și Valentin Tătaru, economist la ING Bank România.
Eugen Sinca remarcă influența ridicată a modificării stocurilor cu impact de 3 puncte procentuale asupra creșterii economice, ceea ce „ridică îndoieli cu privire la structura de creștere”.
Ca în ultimii ani, consumul gospodăriilor populației a rămas principalul factor de creștere, majorându-se cu 5,1% pe an și adăugând la creștere de 3,3 puncte procentuale. În termeni trimestriali, consumul a crescut cu 1,6% și a adăugat 1 pp la creștere față de perioada ianuarie-martie.
„Cu toate acestea, consumul gospodăriilor a crescut mai lent decât în trimestrele precedente, indicând efecte estompate ale stimulului fiscal”, notează Sinca.
Exportul net a contribuit negativ la creștere, reducând PIB real cu 1,4 puncte procentuale, continuând tendința din lunile anterioare, ba chiar oferind cea mai slabă performanță după primul trimestru din 2014, după cum remarcă Valentin Tătaru.
„Deși am revizuit în sus prognoza noastră de creștere, nu identificăm niciun catalizator convingător de creștere pentru trimestrele următoare, mai ales ca urmare a datelor economice recente. Nu pare probabilă nicio o creștere puternică și susținută a consumului, în condițiile în care impulsul fiscal anterior începe să se disipeze”, notează Tătaru.
Datele privind vânzările retail și percepția generală asupra economiei arată slab în ultimele luni, iar un alt semn de întrebare vine din agricultură. Aceasta are o contribuție de 2,5% la formarea PIB și a adăugat 0,2 pp la creșterea economică în T2. Trimestrul 3 din 2017 a fost unul foarte bun pentru agricultură, cu o creștere de o treime a sectorului, ceea ce ar putea crea un efect de bază negativ pentru perioada corespondentă din acest an, explică Sinca.
Tătaru consideră că agricultura ar putea surprinde pozitiv și în acest an, însă situația s-ar putea dovedi și exact invers, fiind greu de estimat impactul condițiilor meteo – seceta de la finele primăverii, urmată de ploi și inundații în primele două luni de vară, precum și epidemia recentă de pestă porcină africană.
Economia a avut o evoluție mai inflaționistă în acest an, cu un deflator de 6,5% în T2, în contextul creșterii ridicate de salarii în sectorul public și a creșterii prețurilor în construcție și intermediere financiară, ceea ce a umflat volumul nominal al PIB - la aproape 400 de miliarde de lei pentru semestru 1 -, lucru ce ar putea ajuta Guvernul Dăncilă să atingă țintele fiscale nominale, notează Sinca.
Bugetul de stat a fost rectificat în creștere, după ce Comisia de Prognoză a estimat un PIB nominal mai mare pentru acest an (de la 908 la 945 de miliarde de lei).
