Comisia Europeană a lansat 31 noi proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor ce revin României în calitate de membră a Uniunii Europene în 2018, cu două proceduri mai mult comparativ cu anul anterior. Tot în 2018, Comisia a trimis România în fața Curții de Justiție a UE din cauza neîndeplinirii obligațiilor privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, cerând obligarea guvernului la plata unor penalități zilnice de aproape 21.800 de euro.
În total, numărul de cazuri deschise împotriva României a ajuns la 59 la finele anului trecut, în creștere de la 58 de cazuri în decembrie 2017, potrivit raportului anual al Comisiei privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE în 2018.
Din cele 59 de cazuri, 34 reprezintă proceduri inițiate din cauza transpunerii cu întârziere a regulilor UE în legislația națională, restul de 25 de cazuri reprezentând proceduri pentru transpunerea incorectă și/sau aplicarea necorespunzătoare a dreptului UE.
Comisia a cerut, în iulie anul trecut, Curții de Justiție a UE să dispună sancțiuni financiare într-unul dintre cazurile deschise împotriva României, cerând plata unor penalități zilnice de întârziere în cuantum de 21.974,40 euro din cauza neîndeplinirii obligației de a transpune în legislația națională a patra directivă privind combaterea spălării banilor.
Pe lângă penalitățile de întârziere, România ar putea fi obligată la plata unei sume forfetare de minim 1,887 milioane de euro. Profit.ro a relatat că ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, calculase că suma forfetară ce ar putea fi impusă României se apropia, la începutul toamnei, de 2,5 milioane de euro.
România a fost unul dintre cele cinci state membre pentru care Comisia a solicitat impunerea de sancțiuni financiare în 2018. Slovenia, Spania, Belgia și Irlanda au fost și ele vizate de acțiuni deschise la Curtea de Justiție, Comisia cerând plata unor penalități de întârziere care variază de la 7.224 euro pe zi într-un caz împotriva Sloveniei până la aproape 124.000 de euro pe zi într-un caz împotriva Spaniei.
În alte 13 cazuri, Comisia a luat decizia de a introduce o acțiune la Curtea de Justiție cu privire la un stat membru, dar, în urma adoptării măsurilor de transpunere necesare, și-a retras dosarul înainte ca o hotărâre să fie pronunțată de către Curtea de Justiție.
La nivelul blocului comunitar, Comisia a lansat 644 de proceduri noi de constatare a neîndeplinirii obligațiilor anul trecut, în scădere cu 10% raportat la 2017, când au fost deschise 716 de proceduri. De asemenea, Comisia a trimis 157 de avize motivate țărilor, față de 275 în 2017.
Cipru (37 cazuri), Luxemburg (32 cazuri) și România și Belgia (câte 31 de cazuri) ) au avut cel mai mare număr de noi cazuri deschise, în timp ce Croația, Finlanda (câte 14 cazuri) și Estonia (11 cazuri) au avut cele mai puține.
Potrivit raportului, la finele anului 2018 numărul total de cazuri deschise împotriva statelor membre se situa la 1.571, în urcare cu 0.8% față de un total de 1.559 cazuri care erau deschise la 31 decembrie 2017.
