Forțele armate din fostele țări comuniste din Europa de Est, acum membre ale NATO, întâmpină dificultăți în a atrage tineri, așa că apelează la strategii inovatoare de recrutare, în contextul în care invazia rusă din Ucraina a readus în atenție potențiala amenințare pe care o reprezintă Moscova pentru întreaga regiune, relatează vineri Reuters.
La fel ca majoritatea statelor foste satelit ale URSS care fac acum parte din Alianța Nord-Atlantică, Republica Cehă a ratat ani de zile obiectivele de recrutare și s-a străduit să mențină nivelul trupelor. Acest lucru a lăsat unitățile armatei cu personal insuficient și în imposibilitatea de a ajunge la pregătirea de luptă, scrie Agerpres.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Într-o zonă militară închisă situată la 94 de km vest de capitala Praga, se desfășoară un program de instruire de patru săptămâni la care iau parte aproximativ 80 de elevi de liceu cehi, care au ales să-și petreacă o parte din vară învățând despre viața în armată.
Dar generalul Karel Rehka, șeful forțelor armate cehe, consideră că sistemul actual este nesustenabil.
El a declarat pentru Reuters că programul condus de Brigada 4 de Desfășurare Rapidă - o unitate militară care operează la doar 50% din capacitate din cauza lipsei de soldați - le oferă elevilor posibilitatea de a vedea din timp ce înseamnă viața în armată.
"Vrem să descurajăm orice potențial adversar în viitor", a spus Rehka. "Dacă nu facem nimic cu privire la lipsa resurselor umane în armată, acest lucru poate însemna că nu vom putea să ne păstrăm pacea și să descurajăm orice potențial inamic", a adăugat el.
În 2021, cehii au atins 56% din obiectivul lor de recrutare, crescând la 85% în 2022, conform celor mai recente date ale armatei.
Cehii nu sunt singuri. Țările din Europa de Est au dificultăți în a înscrie noi soldați și a-i păstra pe cei experimentați într-o regiune în care Polonia, Ungaria, România și Slovacia au graniță cu Ucraina.
"Nu putem face nimic fără oameni - dacă modernizăm echipamentele și nu avem suficienți oameni competenți și motivați, toți aceștia sunt bani irosiți", a spus Rehka.
Statele vest-europene din NATO se confruntă cu provocări similare. În iulie, Reuters a relatat că NATO va avea nevoie de între 35 și 50 de brigăzi suplimentare pentru a-și realiza pe deplin noile planuri de apărare împotriva oricărui atac asupra teritoriului alianței din partea Rusiei.
Dar problema este mai stringentă pentru țările est-europene, care au petrecut patru decenii sub dominația sovietică și au avertizat de mult timp cu privire la amenințarea unei Rusii mai agresive sub președintele Vladimir Putin.
"De asemenea, vedem posibilă o agresiunea rusă împotriva noastră în câțiva ani", a declarat pentru Reuters fostul ministru adjunct ceh al apărării, Tomas Kopecny, trimisul Pragăi pe probleme de reconstrucție a Ucrainei. "Prin urmare, în cazul în care Rusia atacă, trebuie să știm că putem conta pe un anumit număr de soldați și capacități", a mai afirmat el.
Guvernele au apelat la campanii de marketing online, au crescut bonusurile de înrolare și au luat în considerare diverse opțiuni, precum un decret al Ministerului ceh al Apărării, care intră în vigoare la 1 septembrie, ce reduce cerințele medicale pentru soldații de carieră, rezerviști și noii recruți.
Dar, în contextul în care ratele șomajului sunt scăzute în Europa de Est, o provocare majoră este convingerea tinerilor să se înroleze pentru mai puțini bani decât pot câștiga în sectorul privat.
"Avem provocări. Acestea sunt legate de faptul că piața muncii de aici este foarte competitivă", a declarat generalul-maior Karol Dymanowski, prim-adjunctul șefului Statului Major General al forțelor armate poloneze.
În Polonia, oficialii guvernamentali și militari spun că ating țintele de recrutare, plănuind să crească limitele, dar criticii se întreabă dacă obiectivul de a construi o armată care să cuprindă 300.000 de soldați este realist.
Cea mai mare țară din Europa de Est încearcă, de asemenea, să majoreze cheltuielile pentru apărare la aproape 5% din PIB și a lansat recent o campanie de recrutare numită "Vacanțe cu armata", care oferă pregătire militară de bază pentru cetățenii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani pe parcursul a 28 de zile.
Dar datele Ministerului Apărării arată că, deși numărul recruților a crescut, conform celor mai recente date disponibile, un record de 9.000 de soldați profesioniști au părăsit serviciul în 2023.
În timp ce Dymanowski a spus că este un "proces natural", colonelul Bogdan Sowa, șeful Direcției de Organizare și Recrutare din Statul Major General al Poloniei, a explicat că există un grup considerabil care părăsește armata la doar câțiva ani după începerea serviciului. "Încercăm să pregătim oferte mai atractive pentru ei, creând noi stimulente financiare", a spus Sowa.
Armata ungară - care nu a publicat date actualizate privind recrutarea - a lansat o campanie media folosind panouri publicitare, reclame și un serial TV cu tematică militară care va fi difuzat până la sfârșitul anului 2024 pentru a găsi noi soldați.
În România, guvernul a pornit încercări de înrolare după ce date recente ale Ministerului Apărării au arătat că 43% din posturile de ofițeri erau neocupate, alături de posturile a 23% dintre soldați și alte grade profesionale.
România are patru baterii de apărare antirachetă Patriot, dar numai două sunt operaționale, în timp ce guvernul a cumpărat un număr de avioane de luptă F-16, dar nu are suficienți piloți instruiți pentru a le pilota, precizează Reuters.
"Trebuie să ne uităm la ce legi trebuie schimbate, nu numai în România, ci și în alte țări, pentru a-i stimula pe acești oameni (soldații în serviciu - n.r.) să rămână", a declarat pentru Reuters o sursă din domeniul apărării.
