Ministerul de Finanțe a publicat o listă de modificări ale Codului Fiscal care vizează toate capitolele de taxe și impozite. Printre măsuri se regăsesc unele aflate în proiectul asumat de fostul secretar de stat Gabriel Biriș și nesusținut de ministrul Anca Dragu, cum ar fi cele privind microîntreprinderile, abrogarea Registrului Operatorilor Intracomunitari (ROI) sau regimul special de TVA pentru agricultori.
„Scopul acestui nou pachet de simplificare este să încurajeze plata online a tuturor taxelor și impozitelor, dar și să reducă povara administrativă pentru persoanele fizice și pentru mediul de afaceri. Totodată, sunt incluse propuneri care vizează stimularea investițiilor precum și a formării profesionale”, a declarat Anca Dragu, Ministrul Finanțelor Publice, potrivit unui comunicat.
Conform documentului, modificările vizează:
Impozit pe profit
Măsura 1: Completarea prevederilor privind stabilirea anului fiscal cu perioade diferite decât perioada anului calendaristic
Motivația și avantajele măsurii - reducerea costurilor administrative, deoarece acești contribuabili nu mai întocmesc evidență fiscală diferită de cea contabilă. În prezent, pentru contribuabilii vizati au reguli doar posibilitatea de modificare inițială a anului fiscal, față de cel calendaristic, cuprinzând doar reguli de intrare în anul modificat, nu și de ieșire.
Beneficiarii măsurii: Aceste reguli se adresează în general persoanelor juridice străine care desfăsoară în România activitatea printr-un sediu permanent și persoanelor juridice române, care optează, potrivit regulilor contabile, pentru un an fiscal diferit de cel calendaristic.
Scutirea de impozit pe profitul reinvestit, prelungită
Conform actualelor reglementări facilitatea era aplicabilă numai până la data de 31 decembrie2016.
Motivația și avantajele măsurii – stimularea economiei prin susținerea investițiilor - aplicarea nelimitată în timp a facilității fiscale de scutire de impozit a profitului reinvestit.
Beneficiarii măsurii: contribuabilii care investesc în activele vizate de facilitate (echipamente tehnologice, calculatoare și echipamente periferice, programe informatice).
Măsura 3: Introducerea unor prevederi referitoare la deducerea cheltuielilor efectuate de agenții economici cu pregătirea teoretică și/sau practică a elevilor și studenților și a altor categorii de persoane care urmează orice formă de școlarizare sau perfecționare într-un cadru instituționalizat, potrivit legii.
În prezent, există doar reguli care permit scăderea din impozitul pe profit a cheltuielilor cu burse private acordate de persoanele juridice elevilor, studenților și doctoranzilor, în anumite limite.
Motivația și avantajele măsurii – sprijinirea acestor forme de învățământ prin acordarea deductibilității cheltuielilor la agenții economici.
Beneficiarii măsurii: toți contribuabilii care intenționează să sprijine sistemul de invățământ ( inclusiv învățământul dual)
Impozitul pe veniturile microintreprinderilor
Măsura 1: reducerea plafonului capitalului social la înființare de la 25.000 euro la 10.000 euro (echivalentul a 45.000 de lei), nivel de la care contribuabilii pot opta să nu aplice regimul pentru microîntreprinderi. În cazul contribuabililor deja înființați, care au avut un capital social mic, dar care îl majorează la 45.000 lei( minimum), pot opta pentru a nu mai aplica regimul de impozitare pentru microîntreprinderi
Motivația și avantajele măsurii. Posibilitatea de a renunața la aplicarea regimului de impozitare pentru microîntreprinderi este motivată de faptul că există societăți, care fac investiții, nu au încă venituri, și sunt obligați să aplice un regim care nu le permite să-și recupereze pierderea fiscală.
Beneficiarii măsurii: contribuabilii care au la înființare, sau majorează ulterior capitalul social la 45.000 lei.
Contribuții sociale obligatorii
Măsura 1: Includerea în Codul fiscal, în categoria veniturilor exceptate de plata contribuțiilor sociale obligatorii, a remunerației brute primite pentru activitatea prestată de zilieri
Motivația și avantajele măsurii - doar o corelare de ordin tehnic a reglementărilor Codului fiscal cu cele ale Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri.
Beneficiarii măsurii: Ea se adresează atât persoanelor fizice sau juridice care folosesc în activitatea lor zilieri, cât și persoanelor fizice care desfășoară o astfel de muncă.
Măsura 2: Reglementarea termenului de plată și de declarare a contribuțiilor sociale obligatorii aferente drepturilor reprezentând salarii și/sau diferențe de salarii acordate pentru perioade anterioare, cum ar fi Legea nr. 85/2016 privind plata diferențelor salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada octombrie 2008 - 13 mai 2011.
Motivația și avantajele măsurii – Prin această măsură se stabilesc clar termenele de declarare și de plată pentru diferențele de salarii acordate pentru perioada anterioară. Fără acestea, s-ar plăti accesorii. (stabilim același tratament fiscal cu cel stabilit pentru veniturilor acordate prin hotărâri judecătorești).
Beneficiarii măsurii: Propunerea se adresează tuturor entităților pentru care cheltuielile cu salariile sunt finanțate de la bugetul de stat și care primesc diferențe de salarii pentru perioade anterioare.
TVA
Măsura 1- Introducerea Regimului special de TVA pentru agricultori
Principalele elemente ale regimului:
• Agricultorii nu deduc TVA pentru achiziții, dar nici nu colectează TVA pentru vânzări de produse agricole/prestări de servicii agricole, indiferent de cifra de afaceri realizată și nu țin nici un fel de evidențe în scopuri de TVA (cu excepția operațiunilor intracomunitare);
• Agricultorii care aplică regimul special vor fi înscriși într-un registru special, iar beneficiarii acestora vor avea obligația de a menționa achizițiile efectuate de la agricultori într-o evidență distinctă;
• Regimul este opțional, agricultorii putând opta pentru a aplica regimul normal de TVA dacă acesta îi avantajează;
• Cei care în prezent sunt înregistrați în scopuri de TVA pot renunța în favoarea aplicării regimului special pentru agricultori.
• Vor trebui să se înregistreze în scopuri de TVA doar agricultorii care desfășoară și alte activități economice decât cele agricole (care nu pot intra sub incidența regimului special), dacă din acele activități depășesc plafonul de 220.000 de lei (de exemplu un agricultor realizează și servicii de restaurant din care depășește plafonul de 220.000 lei)
Motivația și avantajele măsurii : Acest regim simplificat se implementează ca urmare a dificultăților majore pe care le întâmpină agricultorii în aplicarea regimului normal de TVA. Pentru livrările de produse agricole/serviciile agricole, agricultorii nu vor avea obligațiile ce revin celor care aplică regimul normal de TVA, respectiv: să se înregistreze în scopuri de TVA după depășirea plafonului de scutire de 220.000 lei, să colecteze TVA, emită facturi, să țină jurnale de vânzare/cumpărare sau alte evidențe în scopuri de TVA, să depună decontul de TVA, etc.
Beneficiarii măsurii : agricultorii (persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale) care realizează activități de producție agricolă și servicii agricole
Măsura 2: Modificarea regulilor de ajustare a TVA în cazul bunurilor de capital, în sensul renunțării la ajustarea unică și aplicare unei ajustări anuale pentru o cincime/o două zecime din taxa aferenta bunului de capital
Motivația și avantajele măsurii – măsura se impune pentru a evita procedura de infringement, ca urmare a deschiderii unui dosar EU PILOT de către Comisia Europeană pe acest aspect.
Bunurile de capital reprezintă în principal imobilele și toate activele corporale fixe amortizabile.
Prin lege se stabilește că în cazul acestor bunuri de capital există o perioadă de ajustare de 5 ani pentru activele corporale și de 20 de ani pentru imobile. În cadrul perioadei de ajustare:
• dacă contribuabilul utilizează bunurile de capital numai pentru operațiuni cu drept de deducere ( vânzări cu TVA sau scutite cu drept de deducere), își păstrează dreptul de deducere exercitat la momentul achiziției bunului de capital.
• dacă contribuabilul va utiliza bunurile pentru operațiuni fără drept de deducere ( ex. Vânzarea sau închirierea de imobile în regim de scutire fără drept de deducere), trebuie să opereze o ajustare în favoarea statului a taxei deduse în funcție de perioada rămasă din perioada de ajustare ( 5 ani/20 de ani) în care bunul nu mai este utilizat pentru operațiuni cu drept de deducere.
În prezent persoanele care au dedus TVA pentru achiziția unui imobil și după o perioadă închiriază acest imobile în regim de scutire, vor trebui practic să restituie statului o parte din TVA dedusă, dar ajustarea este ”one off”.
Măsura prezintă reale avantaje de cash-flow conform exemplului de mai jos.
Beneficiarii măsurii: orice contribuabil care alocă bunurile de capital unei activități scutite de TVA, dar mai ales dezvoltatorii imobiliari și persoanele cărora li se anulează codul de TVA ( aceștia erau afectați la anularea codului datorită sumelor mari de TVA pe care trebuiau să le restituie la buget ca efect al ajustărilor de TVA pentru bunuri de capital)
Măsura 3: Abrogarea prevederilor referitoare la Registrul operatorilor intracomunitari (ROI
Motivația și avantajele măsurii - Eliminăm obligația de înregistrare în ROI a contribuabililor care efectuează operațiuni intracomunitare (livrări intracomunitare, achiziții intracomunitare ș.a ) pentru că aceasta presupune prezentarea a numeroase documente ( ex. cazierul judiciar). Au fost dezvoltate alte pârghii, mai eficiente, pentru prevenirea evaziunii fiscale, inclusiv în ceea ce privește operațiunile intracomunitare. Se reduc astfel sarcinile administrative pentru operatorii intracomunitari
Măsura 4 - Suspendarea până la data de 31 decembrie 2019, a obligației depunerii a trei declarații informative (cod 392A, 392B și 393)
Declarația 392A –se depune de către plătitorii de TVA cu o cifră de afaceri mai mică de 220.000 lei.
Măsura 5: Modificarea prevederilor referitoare la măsurile aplicabile contribuabililor care își recapătă codul de TVA după ce acesta a fost anulat organele fiscale, astfel:
• să refactureze cu TVA către clienți toate vânzările pe care le-au realizat în perioada în care nu au avut cod de TVA ( astfel își recuperează TVA-ul pe care l-au plătit statului fără a avea posibilitatea să-l încaseze de la clienți în perioada în care au avut codul anulat)
• beneficiarii lor să poată să deducă acest TVA pentru cumpărările aferente vânzărilor efectuate în perioada în care furnizorul a avut codul anulat .
• pentru cumpărările aferente vânzărilor efectuate în perioada în care contribuabilii au codul anulat să poată deduce TVA după reînregistrar
În prezent toate aceste drepturi nu pot fi exercitate.
Impozite și taxe locale ( de decis dacă se include)
Măsura: Reintroducerea scutirii (aplicate până la 31 decembrie 2015) de la plata impozitului pe clădiri și terenuri și pentru soții/soțiile persoanelor cu handicap grav, accentual și cele încadrate în gradul I de invaliditate.
