Realizarea rețelelor de comunicații de mare viteză NGN (Next Generation Network) și finalizarea proiectului RoNET întâmpină dificultăți în lipsa unor normative tehnice care să stabilească condițiile de autorizare a lucrărilor de infrastructură, care ar fi trebuit aprobate din luna iulie 2017 prin ordin comun al Ministerului Comunicațiilor și Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, se arată într-un document oficial privind controale ale Curții de Conturi, aflat în posesia Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Acest ordin nu a fost emis deoarece autoritatea de reglementare în comunicații (ANCOM), care și-a manifestat interesul să formuleze propuneri concrete la proiectul de ordin, a întârziat să le transmită.
Pentru redactarea propunerilor, ANCOM intenționa să apeleze la serviciile unui consultant de specialitate, ales în urma unei licitații, așa cum a procedat și în alte cazuri.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
ANCOM a suspendat însă procesul de selecție a viitorului consultant după ce, în urma unor controale, Curtea de Conturi a susținut, în concluziile unui raport, că utilizarea de către autoritate a serviciilor unui consultant extern se suprapune atribuțiilor instituției, iar cheltuielile cu astfel de servicii reprezintă un prejudiciu, care trebuie recuperat de la angajații implicați în procedura de atribuire.
“În urma unei serii de succesive de controale recente ale Curții de Conturi (CC) la ANCOM, în raportul emis de această instituție se consideră, printre altele, că atribuțiile și obligațiile instituției trebuie, în opinia inspectorilor CC, îndeplinite cu resurse interne, fără contractarea de servicii externe de consultanță atâta vreme cât este vorba de atribuții conferite de lege ANCOM, care nu pot fi externalizate. În încheierea documentelor de control, deși se recunoaște respectarea legislației financiare și de achiziții publice, CC consideră costul unui contract pentru servicii de consultanță drept prejudiciu și impune ca una din măsuri să fie recuperarea acestor sume de la angajații ANCOM implicați în proiect. Autoritatea a contestat în instanță raportul CC și a decis reconsiderarea din perspectiva posibilităților și termenelor de realizare a tuturor proiectelor ce urmau a fi implementate în anul 2018, care implică achiziționarea de servicii de consultanță. Pe cale de consecință, ANCOM este nevoită să suspende, până la o clarificare juridică, toate proiectele care implică achiziția de servicii de consultanță externă. Printre proiectele vizate se numără și contractarea de servicii de consultanță pentru elaborarea normativelor tehnice privind proiectarea și realizarea infrastructurilor fizice și a rețelelor de comunicații electronice”, se arată într-un răspuns al ANCOM transmis ministerului la finele lunii iunie a acestui an.
În iulie 2016 a fost promulgată legea prin care sunt modificate regulile în domeniul rețelelor de comunicații digitale, pentru a simplifica accesul operatorilor pe diverse tipuri de proprietăți în vederea construirii și îmbunătății actualei infrastructuri, însă doar contra cost, în baza unui contract.
Potrivit Guvernului, măsurile din noua legislație au în vedere stimularea extinderii eficiente a rețelelor de bandă largă și dezvoltarea concurenței în domeniul comunicațiilor electronice, prin facilitarea accesului pe proprietăți și a construirii rețelelor de comunicații electronice și infrastructurilor fizice asociate acestora, precum și încurajarea investițiilor în extinderea și modernizarea rețelelor de comunicații electronice și a infrastructurilor fizice existente.
Legea include o serie de criterii pentru stabilirea tarifelor de acces la infrastructura fizică, în scopul recuperării costurilor suportate de către operatorii de rețea.
Acestea vor fi bazate pe tarife de acces orientative, propuse de către ANCOM, care vor fi avute în vedere la negocierea contractelor de acces la infrastructura fizică.
Fostul ministru al Comunicațiilor Marius Bostan afirma, la momentul adoptării actului normativ în Guvern, că noua legislație va ușura construcția de autostrăzi digitale și va ajuta România să mențină avansul tehnologic necesar dezvoltării economice.
"(Legea - n.r.) stabilește reguli clare pe baza cărora operatorii vor avea acces pe proprietatea publică sau privată pentru a construi sau întreține rețelele de comunicații electronice și elementele de infrastructură fizică asociate acestora. (...) Vom avea astfel o lege completă, menită să susțină și să stimuleze în continuare dezvoltarea infrastructurilor necesare accesului la comunicații electronice de secol XXI", spunea ministrul.
Accesul, indiferent de tipul proprietății, se va face doar pe baza unui contract de acces, care va stabili condițiile și tarifele aferente, marjele acestora urmând să fie stabilite de către ANCOM.
Fostul președinte ANCOM Cătălin Marinescu afirma, în martie 2016, că legea va ajuta România să rămână printre primele țări ale lumii la viteza și calitatea conexiunii de internet.
"Vitezele impresionante de internet care se ating în România se datorează în primul rând unei rețele moderne. Rețelele de comunicații din România sunt în cea mai parte de ultimă generație, investițiile operatorilor în modernizarea lor fiind masive și constante", preciza Marinescu.
