Ministerul Finanțelor vrea să diminueze, de la 5,1% la 2,5%, contribuția virată de stat la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II), au declarat pentru Profit.ro surse din piața de profil. Dacă va fi aplicată, măsura va afecta dramatic dinamica sumelor acumulate în cele aproape 7 milioane de conturi individuale ale participanților la acest sistem.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Măsura ar urma să fie aplicată de anul viitor, au mai spus sursele citate. În primele discuții cu reprezentanții industriei de profil, Ministerul Finanțelor a propus și varianta mai dramatică de reducere a contribuției, de la 5,1% la 1%, ceea ce ar fi însemnat o diminuare de 80%.
“Intenția a fost anunțată de ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, într-o întâlnire cu reprezentații conducerii asociației profesionale a administratorilor de pensii private (APAPR). La întâlnire, desfășurată săptămâna trecută, au fost prezenți și președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Leonardo Badea, vicepreședintele sectorului pensii private al ASF, Ion Giurescu, și Ovidiu Răzvan Wlasopol, prim-vicepreședintele instituției. Reducerea ar trebui să devină operațională de la 1 ianuarie și va afecta cei aproape 7 milioane de participanți la Pilonul II, prin reducerea dinamicii sumelor acumulate în conturile individuale de pensii. În varianta cea mai dură, dacă s-ar reduce cu 80%, pentru atingerea unei anumite sume la vârsta pensonării, un salariat care se angajează acum va trebui să muncească 200 de ani, comparativ cu 40 de ani în prezent”, au afirmat sursele.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Întâlniri ale reprezentanților pieței cu ASF pe această temă au avut loc și ieri (marți, 22 august - n.r.), administratorii de fonduri prezentând autorității de supraveghere ce impact ar avea mai multe variante de reducere a contribuțiilor virate la Pilonul II.
Contactați de Profit.ro, reprezentanții Ministerului Finanțelor nu au răspuns întrebărilor.
UPDATE ora 12.48 Pe de altă parte, reprezentanții Autorității de Supraveghere Financiară au transmis că participă în mod regulat, în calitate de supraveghetor al pieței, la discuții cu reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, dar și cu ai altor instituții, inclusiv cu entitățile reglementate, pentru evaluări periodice ale modului în care funcționează piețele supravegheate, că "actualul mecanism de funcționare" (care nu are legătură cu procentele - n.r.) a Pilonului II de Pensii nu este pus în discuție, dar și că ASF nu are dreptul de inițiativă legislativă în vederea modificării actelor normative care reglementează sistemul pensiilor administrate privat.
ASF mai trasmite că Pilonul II de Pensii este unul solid, care generează randamente pozitive cu beneficii pentru participanți. În luna iunie a anului 2017, rata nominală de rentabilitate a fondurilor de pensii administrate privat a fost de 4,91%. Valoarea totală a activelor nete înregistrată la 30 iunie 2017 de fondurile de pensii administrate privat a fost de 36,06 miliarde de lei (7,92 miliarde de euro), ritmul anual de creștere fiind de 30,76%;
Sursele Profit.ro au mai adăugat că, având în vedere creșterile salariale prognozate pentru 2018, autoritățile au ajuns la concluzia că reducerea procentuală a contribuției nu va efect și asupra contribuției efective, pentru angajații cărora le vor crește salariile.
O altă măsură pe care Ministerul Finanțelor vrea s-o pună în aplicare, tot de la 1 ianuarie, se referă la comisionul aplicat în fiecare lună contribuțiilor fiecărui participant la Pilonul II, plafonat prin lege la nivelul de 2,5%.
“Statul vrea să elimine acest comision de 2,5%. Practic, prin această măsură, veniturile administratorilor vor fi afectate în proporție de aproape 50% și va întârzia semnificativ recuperea integrală a sumelor investite de acționarii administratorilor la momentul lansării Pilonului II, care era preconizată în anul 2020 sau 2021. Cu toate că administratorii sunt pe profit de câțiva ani, câștigul acumulat până în prezent nu acoperă sumele investite de la debutul sistemului, în urmă cu aproape 10 ani”, au spus sursele Profit.ro.
Există și o a treia măsură propusă: persoanele care au contribuit la Pilonul 3, cel al pensiilor private facultative, vor putea să-și mute sumele deja acumulate aici la Pilonul 2, cel al pensiilor obligatorii administrate privat. O astfel de decizie ar putea suplimenta sumele acumulate la pensiile obligatorii administrate privat, în condițiile în care contribuțiile viitoare virate de stat se vor reduce, dacă participanții renunță la Pilonul 3. Pe de altă parte, cei doi Piloni ai pensiilor private au regim diferit. Situația proprietății participanților asupra banilor adunați este mult mai clară în cazul contribuțiilor la Pilonul 3, al pensiilor facultative, în timp ce la Pilonul 2, unde sumele sunt virate de stat din contribuția reținută oamenilor pentru pensiile publice. Banii reținuți de la angajați sunt dați de către stat în administrare privată, iar contribuțiile sunt mult mai vulnerabile la decizii administrative discreționare de tipul celor propuse în trecut și aplicate în state precum Ungaria și Polonia, unde sumele acumulate au fost "confiscate" și reîntoarse la sistemul public.
Guvernul nu este la prima intenție prin care urmărește desființarea Pilonul II. Ministrul Mișa și-a început mandatul la Finanțe printr-o declarație care anunța posibilitatea desființării sistemului de pensii private obligatorii, după care a retractat.
El a propus ca persoanele care au contribuit la Pilonul II să opteze pentru alocarea sumelor acumulate fie la Pilonul I administrat de stat (adică la bugetul asigurărilor sociale de stat), fie la Pilonul III, al pensiilor facultative private.
La începutul lunii august, ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a afirmat că sute de milioane de lei pe an ajung, sub forma de comisioane, în conturile administratorilor prezenți pe Pilonul II în loc să alimenteze pensiile românilor.
“Există un principiu european care spune să nu iei comisioane din ceea ce nu ai făcut. Or, administratorii de pensii - Pilonul II - iau acele comisioane de administrare de 2,5%, bani care se duc în conturile lor în loc să vină în pensiile românilor. Probabil că la început s-au avut în vedere și profiturile administratorilor, și gestionarea în câștig pentru pensii, dar acum nu știu dacă acel comision își mai are rațiunea”, a afirmat ministrul Finanțelor într-o emisiune la Antena 3, precizând că în această perioadă “purtăm discuții și cu cei de la Autoritatea de Supraveghere Financiară, și cu reprezentanții managerilor de fonduri".
Sursele Profit.ro spun că măsurile pe care Ministerul Finanțelor vrea să le pună în aplicare sunt motivate de creșterea deficitului bugetului asigurărilor sociale și, implicit, al bugetului de stat.
“Statul este obligat să acopere gaura de la bugetul asigurărilor sociale prin noi împrumuturi și pentru care va plăti dobânzi. Pe de altă parte, spațiul de manevră al guvernului se reduce și, astfel, viitoarele majorări salariale și de pensii promise de autorități populației nu pot fi puse în aplicare fără depășirea pragului de deficit de 3% din bugetul de stat. Sau pot fi puse în aplicare, dar trebuie tăiate cheltuielile altor sectoare bugetare sau amânate promisiunile cu care actuala putere a câștigat alegerile din 2016”, au explicat sursele.
La solicitarea Profit.ro, APAPR a confirmat participarea la întâlnirea cu reprezentanții MFP și ASF în care a fost anunțată intenția privind diminuarea contribuției la Pilonul II și diminuarea comisionului.
"În virtutea mandatului său, reprezentanții APAPR au fost și rămân parteneri de dialog cu toate autoritățile implicate în reglementarea și buna desfășurare a activității industriei ce administrează economiile pentru pensie ale românilor. În acest sens, vă confirmăm că APAPR a participat și va continua să participe la discuții cu reprezentanții autorităților, atât ASF cât și MFP, de fiecare dată când va fi invitată să prezinte punctul de vedere cu privire la diferite inițiative ce vizează economiile pentru pensie a peste 7 milioane de români", se arată în răspunsul Asociației.
APAPR consideră că este prematur să comenteze asupra posibilelor motive sau efecte pe care le-ar putea avea anumite măsuri vehiculate în spațiul public, în condițiile în care, în prezent, atât un proces de analiză cât și o serie de discuții sunt în plină desfășurare.
"Mai mult, din rațiuni evidente ce țin de reglementările privind concurența, APAPR nu dorește și nici nu se poate implica sau pronunța cu privire la politici care țin de nivelul individual al comisioanelor practicate. Deciziile și discuțiile privind acest subiect se poartă la nivelul fiecărui administrator în parte, în limitele prevăzute de cadrul legal existent și în funcție de obiectivele comerciale și politica fiecăruia", se mai spune în răspuns.
Întrebată despre impactul celor două decizii asupra celor 7 milioane de participanți la Pilonul II și asupra activitătii celor 7 administratori, APAPR a transmis că asociația se implică activ pe toate căile disponibile și depune toate eforturile necesare pentru protejarea pensiilor celor peste 7 milioane de români care contribuie la sistemul de pensii private.
"În momentul de față considerăm că o analiză corectă și dialogul deschis și rațional cu toți factorii implicați sunt singurele măsuri capabile să protejeze venitul viitor al pensionarilor din România. Argumentele pentru care sistemul public de pensii a fost reformat acum 10 ani sunt încă valabile și dau sens formei actuale de funcționare a sistemului, ca alternativă viabilă pentru asigurarea unui trai decent la bătrânețe al românilor", se arată în răspunsul Asociației.
Sistemul pensiilor private obligatorii este reglementat de Legea 411/2004.
Potrivit notei de fundamentare a legii, semnată de fostul premier Adrian Năstase, rațiunea discutării și aprobării actului normativ a rezultat din necesitatea asigurării sustenabilității financiare pe termen lung a sistemului de pensii, necesitatea furnizării unor pensii mai mari decât cele obținute printr-un sistem unic de tip redistributiv și asigurarea unei infuzii de capital pe piața internă, cu efecte pozitive asupra creșterii economice și implicit a standardului de viață al întregii populații.
De asemenea, experiența acumulată în domeniul reformei sistemului de pensii în perioada de aplicare a Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii și analizarea stadiului promovării sistemului privat de pensii atât în cadrul statelor membre UE, cât și al statelor candidate, cu abordări și condiții economice similare, au constituit motive pentru discutarea și aprobarea legii privind Pilonul II, potrivit documentului.
"Scopul noului sistem îl constituie asigurarea unei pensii care suplimentează pensia acordată de sistemul public (Pilonul I - n.r.), prin colectarea și investirea unei părți din contribuția individuală de asigurări sociale, plătită de către și în numele participanților", se arată în document.
Pilonul II a fost lansat în septembrie 2007, când a început înscrierea salariaților la fondurile de pensii private obligatorii, și primele contribuții au fost virate în luna mai 2008.
Contribuțiile la Pilonul II sunt virate administratorilor de Casa Națională de Pensii Publice din bugetul asigurărilor sociale, alimentat din sumele virate de angajatori și angajați.
Lunar, angajatorul virează un procent din venitul brut al fiecărui angajat către asigurările sociale (CAS), iar o parte din bani este transferată automat în contul individual de pensie al fiecărui participant la Pilonul II.
În 2008, sistemul a pornit la drum cu un procent de 2%, iar pentru acest an se aplică 5,1% din venitul brut al fiecărui salariat participant la Pilonul II.
Procentul pentru acest an este inferior celui agreat cu industria de profil în 2007, când statul s-a obligat prin lege să majoreze contribuția la Pilonul II cu 0,5 puncte procentuale, de la 2% la 6%, până în 2016.
De la startul Pilonului II, statul a amânat de trei ori majorarea contribuției la Pilonul II, decizii în urma cărora din conturile viitorilor pensionari lipsesc peste 4 miliarde de lei, potrivit calculelor Asociației profesionale a administratorilor de fonduri de pensii private (APAPR).
În intervalul mai 2008 – iulie 2017, fondurile de pensii private obligatorii au primit în administrare de la bugetul statului contribuții brute de 30,04 miliarde de lei, potrivit datelor ASF.
La finele lunii iulie, Pilonul II avea 6,93 milioane de participanți, ale căror conturi individuale de pensii erau administrate de 7 administratori.
Datele ASF arată că activele nete au atins 37,18 miliarde de lei la finele lunii precedente. Astfel, de la debutul sistemului, administratorii au reușit, prin radamentele obținute în urma plasamentelor în acțiuni listate, titluri de stat, obligațiuni și alte titluri, să sporească cu peste 7 miliarde de lei sumele acumulate în conturile participanților.
În tot acest interval, randamentul mediu anual obținut de administratori a depășit rata inflației.
Pilonul II este obligatoriu pentru angajații în vârstă de până la 35 de ani și opțional pentru cei în vârstă de până în 45 de ani. Banii acumulați de actualii salariați pe Pilonul II vor suplimenta pensia pe care aceștia o vor primi de la stat (Pilonul I).
Salariații au posibilitatea să își suplimenteze viitoarea pensie prin înscrierea la un fond de pensii faculative (Pilonul III).
Contribuțiia virată la Pilonul III este deductibilă fiscal în limita a 400 de euro/an, atât pentru angajat, cât și pentru angajator.
Pilonul III numără peste 430.000 de participanți în cele 11 fonduri prezente în acest sistem, ale cărui active au ajuns la 1,71 miliarde de lei, conform datelor de la finele lunii iulie.
Primele contribuții la Pilonul III au fost virate în luna mai 2007.
