Legea de înființarea a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, anunțat în premieră de Profit.ro, care va avea companii de 10 miliarde de euro în componență, nu are șanse să fie aprobată în acest an, în condițiile în care Finanțele așteaptă decizia Eurostat privind încadrarea Fondului în afara bugetului public, au declarat pentru Profit.ro surse oficiale. Proiectul Ministerului de Finanțe va mai suferi unele modificări înainte de a fi trimis în Parlament, după ce Ministerul Justiției și Consiliul Concurenței au formulat observații.
Cele mai profitabile și mai valoroase companii ale statului ar putea ajunge la un nou proprietar: Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții. Acționar unic la acest Fond ar fi tot statul, însă Guvernul susține că trecerea companiilor sub alt management ar face exploatarea companiilor din subordine mai eficientă și că banii rezultați ar putea fi folosiți în proiecte de anvergură, în industrie și agricultură, fără să umfle deficitul public.
Ideea Guvernului era ca proiectul să fie aprobat de Parlament până la finele anului, astfel încât de la 1 ianuarie 2018 Fondul să fie deja în procesul de operaționalizare. Executivul așteaptă ca Eurostat să spună dacă proiectul este eligibil sau nu pentru a fi exclus din bugetul de stat.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Institutul Național de Statistică consideră că FSDI îndeplinește condițiile pentru a fi încadrat extra-bilanțier, spune sursele citate.
Finanțele au inclus în Fond doar companii profitabile și fără probleme în privința datoriilor tocmai ca un argument în fața Eurostat pentru clasificarea în afara bugetului de stat.
Guvernul vrea să obțină de la Eurostat aceeași încadrare ca în cazul altor instituții financiare, precum CEC Bank, Eximbank sau Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM, care funcționează în afara bugetului public, fără impact pe deficit.
Un răspuns negativ al Eurostat ar bloca proiectul, potrivit acelorași surse, astfel că draft-ul de lege nu poate fi supus încă votului în Guvern.
Executivul trebuie să arate că Fondul este atât unul înființat în vederea obținerii de profit, în condiții de piață, dar și că este unul cu scopul clar de a obține efect de antrenare în economie și dezvoltarea țării.
Din acest motiv, Finanțele au evitat să pună prin lege un randament minim care trebuie obținut de Fond sau să folosească indicatori precum valoarea unitară a activului net, utilizat de fondurile de investiții, și care reprezintă suma actuală a investițiilor unui fond minus cheltuieli.
În proiectul final trimis Parlamentului, Guvernul ar putea aduce ajustări din care să reiasă mai bine și să fie întărită importanța publică a FSDI.
Totodată, chiar dacă în proiect nu este stipulat clar, Guvernul urmărește ca investițiile Fondului să fie făcute împreună cu alți parteneri – bănci, alte fonduri de investiții sau de capital -, iar cota FSDI să nu fie niciodată majoritară.
Un astfel de sistem ar permite, de exemplu, ca FSDI să investească chiar în proiectele companiilor din subordine, cum ar fi construcția unor noi reactoare la centrala nucleară de la Cernavodă împreună cu investitorul chinez.
Pe de altă parte, pentru că trebuie să obțină profit, Fondul nu va putea construi proiecte de infrastructură care sunt date mai apoi gratuit în folosință către populație, fără să-și acopere costurile. Astfel, nu va putea pune bani pentru construcția unei autostrăzi decât în cazul în care autostrada respectivă va funcționa cu taxă.
Managementul independent este un alt argument în fața Eurostat, în condițiile în care statul se străduiește să arată că va evita imixtiunea politică în activitatea Fondului.
Aici planează și cea mai mare neîncredere în spațiul public, spun sursele citate. Statul român are un istoric îndelungat în care a făcut numiri după apartenență politică, de familie sau de prietenie în companiile de stat.
Un exemplu recent de numire arbitrară este cel în care premierul Mihai Tudose a pus un fost consilier, fost ofițer MApN, în consiliul de administrație al Hidroelectrica, ceea ce a atras reacția Fondului Proprietatea, acționar cu 20% în companie.
De altfel, FP consideră FSDI o inițiativă bună tocmai pentru că ar putea duce la un management mai bun al companiilor de stat, în care și FP deține cote importante, spun sursele citate.
FSDI va numi direct conducerile companiilor din subordine, după decizia Consiliului de supraveghere. Consiliul este numit de către Finanțe, însă în proiectul de lege există obligația ca cei 9 membri să aibă expertiză în domeniul financiar-bancar și în administrarea de societăți, integritate profesională etc, și să fie selectați după o procedură transparentă.
Consiliul va numi Directoratul, care se ocupă, practic, cu managementul instituției. Pentru Directorat nu există în proiect condiții de experiență, cum există pentru Consiliu, însă Guvernul ar putea introduce prevederi similare, au adăugat sursele citate.
Cum conducerea Fondului va pe mână cele mai importante active ale statului și una dintre cele mai mari afaceri din țară, toți ochii vor fi pe procesul de selecție. “Cine-și va asuma să numească un politruc!?”, spune un oficial și adaugă că funcționarii nu vor semna proceduri neconforme.
Totodată, Consiliul de supraveghere, care va trasa linia generală de funcționare a fondului, va decide și înstrăinarea activelor din fond – adică privatizarea unor cote, fără a pierde calitatea de acționar majoritar.
O altă îngrijorare a Guvernului este că proiectul, o dată depus la Parlament, ar putea fi modificat într-o manieră care să elimine garanțiile necesare pentru a primi aprobarea Eurostat, arată sursele citate.
Cele mai mari companii de producție din energie Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica sunt trecute pe lista firmelor care vor trece la FSDI. Potrivit informațiilor Profit.ro, concentrarea unei părți atât de mare din energie în FSDI ar putea crea probleme de concurență, care să nu fie pe placul Bruxelles-ului și că ar fi, astfel, nevoie ca unele firme să fie scoase de pe listă.
Sursele Profit.ro spun că Consiliul Concurenței a arătat unele îngrijorări și că a cerut Guvernului să vină în lege cu prevederi antitrust, astfel încât să fie evitat oricare conflict privind politicile concurențiale.
Trecerea companiilor în subordinea FSDI ar trebui să aibă un impact limitat și în timp și în anvergură asupra încasărilor la bugetul de stat, în condițiile în care intrările de dividende în Fond s-ar putea să nu poată fi investite imediat, din lipsă de proiecte, astfel că banii vor fi dați mai departe la Finanțe.
De altfel, plata anticipată a dividendelor companiilor de stat către buget nu ar trebui să aibă nicio influență în finanțarea Fondului, în condițiile în care companiile stăteau pe rezerve, singura problemă fiind ca acestea să aibă lichidități suficiente să trimită în Trezorerie, adaugă sursele citate.
FSDI ar avea, prin lege, excepție de la OG 64/2001, care spune, prin lege că companiile de stat trebuie să verse jumătate din profit la buget. Una dintre discuțiile cu Ministerul Justiției este despre cum va fi interpretată legea în raporturile dintre FSDI și companiile care vor fi deținute de acesta.
Pe lângă aportul în natură prin participațiile la cele 27 de firme de pe listă, Fondul va primi și aport în numerar la capitalul social de 1,85 miliarde de lei, care ar urma să fie vărsat treptat, pe parcursul a trei ani.
Cele 27 de companii au vărsat, în medie, câte 2 miliarde de lei anual la bugetul de stat în ultimii trei ani, fără a include transferurile recente.
