Conflict în interiorul Societății Naționale de Radiocomunicații (SNR), controlată integral de stat, unde sindicatul acuză managementul că ar fi pierdut aproximativ 140 de milioane de lei în ultimii doi ani deoarece nu a construit o rețea de televiziune digitală în baza celor trei licențe cumpărate în iunie 2014.
Cifra a fost avansată într-un document trimis ministrului Comunicațiilor, Augustin Jianu, de către Federația Sindicatelor Radiocomunicații, în care se susține că vinovați de această situație sunt în principal membrii Consiliului de administrație și managementul operatorului din perioada noiembrie 2014 – decembrie 2016.
Până la ora transmiterii acestei știri, conducerea Radiocom nu a transmis Profit.ro un punct de vedere.
“În legătură cu lipsa de interes în realizarea performanțelor tehnice și economice, precum și modul total defectuos în care a fost gestionată și manageriată întreaga activitate a SNR din noiembrie 2014 până în decembrie 2016 de către AGA, Consiliul de administrație și conducerea companiei, putem aprecia, fără a greși, că a fost programată aproape sistematic să meargă către restrângerea de activități productive, către reducerea drastică a veniturilor, către o divizare aproape convenită și implicit către un parcurs de intrare în insolvență”, se arată în documentul obținut de Profit.ro.
În urma unei licitații organizate de Autoritatea de Reglementare în Comunicații (ANCOM) în prima parte a anului 2014, SNR și-a adjudecat trei licențe de TV digitală (multiplexe) pentru care a plătit 1,02 milioane de euro.
Ulterior, compania a inițiat, în decembrie 2014, o licitație pentru realizarea unei rețele naționale de televiziune digitală în baza celor trei licențe, proiect estimat la 428,54 milioane de lei, fără TVA, dar SNR nu a primit nicio ofertă la expirarea termenului, în februarie 2015.
În acest context, Ministerul Comunicațiilor, unicul acționar al companiei, l-a demis pe directorul general al SNR de la acea vreme, Gabriel Grecu, argumentând că acesta nu și-a atins obiectivele impuse prin contractul de mandat. El a fost înlocuit de Eugen Brad, fostul director tehnic al societății.
Cu o nouă conducere, în luna mai 2015, operatorul a inițiat o altă procedură de atribuire, al cărei scop a fost realizarea unei rețele naționale de televiziune digitală (prima parte) în baza unei licențe (multiplex), contract estimat la 101,6 milioane de lei, fără TVA.
Licitația a fost anulată în august 2016, după ce instanța a menținut decizia prin care operatorul a respins, în urma unei reevaluări, oferta depusă de Frontal Communication în asociere cu GatesAir Inc (SUA).
La licitație s-a înscris și Ericsson România și Ericsson Suedia, dar oferta, inițial declarată câștigătoare de către SNR, a fost exclusă de către instanță în urma unei contestații înaintate de Frontal Communication.
În tot acest interval, la conducerea SNR a fost numit Mircea Herăstrău, care l-a înlocuit în martie 2016 pe Eugen Brad.
Sindicatul susține că proiectul de construire a rețelei de televiziune digitală în baza celor trei licențe “a fost și încă este” cea mai mare oportunitate în direcția retehnologizării și dezvoltării SNR.
“Proiectul (…) nu a fost și nu este pus în practică datorită opoziției organismelor de nivel superior și a unor grupuri de interese obediente și slugarnice. În ultimii doi ani, SNR a pierdut pentru serviciul de emisie terestră a programelor TV circa 140 milioane de lei (…)”, se arată în document.
Sindicatul estimează că dezvoltarea rețelei de televiziune digitală în baza celor trei licențe ar fi adus companiei venituri anuale de cel puțin 210 milioane de lei.
“Datorită tuturor amânărilor, improvizaților de tot felul, inclusiv tehnice, trasul de sfoară sau pe sfoară, tot felul de interese fie de grup sau individuale, servilismul de orice natură și pentru oricine, bâlbele, provizoratele, reclamatul pe la colțuri, tot felul de presupuneri, bănuieli și soluții bizare privind valoarea financiară a investiției și impactului, au dus la rezultatul economico-financiar discutabil și acuzator de la finele anului 2016 pentru toți factorii decidenți privind SNR și viabilitatea sa”, se mai spune în documentul semnat de președintele sindicatului, Stelian Soroceanu.
Afacerile operatorului au scăzut cu 15,3% în 2015, la 280,64 milioane de lei. De asemenea, pierderea SNR a crescut de la 1,7 milioane de lei la 28,3 milioane de lei.
În prima parte a anului 2016, conform celor mai recente date, afacerile companiei au scăzut cu 24,1%, la 122,77 milioane de lei, iar pierderea a atins 7,06 milioane de lei, de la un profit net de 7,17 milioane de lei la 30 iunie 2015.
În raportul pe anul 2015 se afirmă că motivul reducerii cifrei de afaceri a fost diminuarea veniturilor SNR din servicii de televiziune ca urmare încetării transmisiunilor în UHF pe teritoriul României începând din data de 17 iunie 2015.
Astfel, compania a pierdut venituri din închirieri de spații și suporți de antene pentru că mai mulți clienți ai SNR au dezinstalat echipamentele colocate (montate) pentru transmisiuni UHF.
Conducerea SNR explică pierderea companiei din 2015 prin diferențele de curs valutar nefavorabile în cazul creditelor pentru investiții, în condițiile în care profitul din activitatea de exploatare nu acoperă pierderea din activitatea financiară.
“Această cheltuială financiară, din diferențele de curs valutar, deși este o cheltuială nemonetară, are caracterul de a prezenta într-o lumină nefavorabilă activitatea totală a societății, situație care caracterizează toate firmele românești ce derulează credite de investiții într-o valută de circulație internațională, prin comparație cu alte firme similare din spațiul Uniunii Europene sau extracomunitar”, se mai spune în raportul SNR pe anul 2015.
Compania avea credite în valută pe termen scurt și lung în valoare de 326,4 milioane de lei la finele anului 2015, respectiv 49,9 milioane de euro și 22,47 milioane de dolari.
Implementarea televiziunii digitale în format DVB-T2 pentru toate cele trei licențe prin licitații competitive și promovarea unei hotărâri de guvern care să statueze că prima licență (MUX1) este free-to-air și va transmite toate programele TVR sunt primele două propuneri avansate de sindicat în scrisoarea adresată ministrului Jianu.
O altă propunere urmărește ca în portofoliul SNR să rămână frecvențele pentru emițătorii radio de unde lungi, medii, scurte și ultrascurte, “în vederea asigurării continuității și a gestionării realiste a frecvențelor, investițiilor și amplasamentelor în care se află emițătorii radio”.
Sindicatul mai propune și anularea urgentă a obiectivului de implementare a conducerii corporatiste în SNR.
Procesul de recrutare pentru un management profesionist în cadrul SNR a început la mijlocul anului 2016 și este realizat de firma de executive search George Butunoiu.
SNR este cel mai mare jucător local în domeniul broadcasting-ului (difuzare și transport programe radio și TV). De asemenea, sub brandul Radiocom, compania este furnizor de rețele și servicii de comunicații, transfer de date și internet.
